Doina oltenească

Frunzuliță, iarbă neagră,

Taica, maica tot mă-ntreabă

Care muncă mi-e mai dragă?

Munca cea de haiducie,

Pistoale de Veneție

Și cal bun de călărie.

Geaba beau, geaba mănânc,

Geaba mijlocul îmi strâng,

Dacă n-am arme să-ncing

Și cal bun să mi-l înching.

Voinicelul nearmat

E ca știuca pe uscat,

Voinicelul fără cal

E ca peștele pe mal

Și ca mărul lângă drum,

N-are pace nicidecum,

Câți trec îl zburătăiesc

Și de crengi îl sărăcesc,

Dar voinicul înarmat

Și pe-un zmeu încălecat

Drăgălaș e și frumos

Ca luceafăr luminos.

Share on Twitter Share on Facebook