A pierit Florea Șchiopan

De-o mână de ungurean,

Dar pân-a nu fi pierit

Unguri mulți el a stârpit.

Cântați, păsărele,-n pom

De jalea bietului om.

Plânge-l, nevastă rămasă,

C-ați ținut frumoasă casă,

Plângeți-l și voi, opt boi,

Căci umblă străini cu voi.

Pe deasupra de oraș

A zburat un porumbaș,

Urmărit de alți doi, trei

Ce tot plâng ca vai de ei,

Că sunt căinici copilași,

Copilași de-ai lui rămași!