SCENA VI

DASCĂLUL MACOVEI, TOMA, MĂRICA, ȚĂRANI,

ȚĂRANCE (care vin prin dreapta)

TOMA: Așa o fi, jupâne dascăle... sfântă să-ți fie vorba, mare adevăr ai rostit... nu plouă pentru că-i secetă.

MACOVEI: Și-i secetă, pentru că nu plouă.

TOMA: Dar fă bine de ne spune, pentru ce-i și secetă și lipsă de ploaie?

MACOVEI: O fi trecut prin văzduh un zmeu cu limbă de foc.

TOȚI (speriați): Un zmeu?

MACOVEI: Sau poate că zidarii și cărămidarii or fi legat norii.

TOMA: Dar nu cunoști d-ta vreun chip de-a-i dezlega?

MĂRICA: Bărbatul meu să nu cunoască... ai pripit de te-ai vorbit; asta... ai vorbit de te-ai pripit.

MACOVEI: Tronc, Mărico!... Oameni buni, este un leac de secetă care nu dă greș.

TOȚI: Care, care?...

MACOVEI: Să-necați o babă.

TOȚI: Ș-a ploua?

MACOVEI: Cu cofa.

TOȚI: Hai, măi, să găsim o babă. (Arătând femeile.) Pe care din ele s-o alegem?

FEMEILE (arătându-se una pe alta): Pe Catrina, pe Safta, pe Tudora, pe Tofana, pe jupâneasa dăscălița...

MĂRICA: Pe mine?... Eu babă?... (Lui Macovei.) Babă-s, jupâne dascăle? babă?

MACOVEI: Ba! ba...

BĂRBAȚII: Pe dânsele, măi! (Se luptă bărbații cu femeile; ele dau țipete.)

BĂRBAȚII

Degrabă, degrabă

Să prindem o babă

Și-n apă s-o dăm.

Degrabă printr-însa

De foc și de dânsa

Acum să scăpăm.

FEMEILE

Hoților! pieriți de-aici,

Că v-om bate cu urzici,

V-om zgâria ca pisici

De-ți fi toți numai beșici.