SCENA XII

ZMEUL, ZÂNA - LACULUI

ZÂNA: Stai pe loc, iasmă infernală!... Tu, care ți-ai frânt buzduganul; cadă și aripile tale!

(Aripile zmeului cad de pe umerii lui.)

ZMEUL (c-un răcnet de desperare): A!... Zâna-Lacului! sunt pierdut!... (Cade leșinat.)

(Sfârșitul actului IV.)