Adevărul și minciuna

D-nei Z... N...

Ți-aș zice că ești frumoasă,

Că ești pasăre voioasă,

Că ai glas melodios,

Și că oricine te vede

E ferice și te crede

Dulce înger luminos.

Ți-aș zice că ești o floare

Ce lucești mai viu la soare

Decât celelalte flori,

Că-a ta gingașă zâmbire,

Ca un vis de fericire,

Naște-n inimi dulci fiori.

Dar mă tem că mi-ai răspunde

Cu-al tău glas care pătrunde

Și c-un aer râzător :

„O, poete, văd prea bine

Că minciuna pentru tine

E neprețuit odor.

Lasă îngerii în pace,

Și, de vrei plăcere-a-mi face

Ca poet adevărat,

Fă în viață o minune,

Hotărându-te a-mi spune

Adevăr neprelucrat.”

Îți spun dar că ești frumoasă,

Că ești pasăre voioasă,

Că ai glas încântător,

Și că-n vecinică frăție

Sufletu-mi se-nchină ție

Ca un frate iubitor.

1846.

Share on Twitter Share on Facebook