SCENA I

ION (scuturînd mobilele)

(La ridicarea perdelei se aude în salonul cel mic din fund corul următor, cîntat de Ghiftui, Hagi-Flutur, Acrostihescu și prietinii lui Ghiftui):

Prietini buni, să bem și să mîncăm,

Căci poate mîni vom da de ceas amar!

Hai de pe-acum voios să ne-necăm

Într-un antal de vin bun de Cotnar.

Glu, glu, glu, glu, să bem, să mîncăm;

Glu, glu, glu, glu, și să tot cîntăm

Glu, glu, glu, glu, glu.

ION: Ian auzi boierii cum se veselesc de ziua stăpînu-meu, d-nu Ghiftui!… O poftit tot Tîrgu-Frumos aici la moșie, la Ghiftuieni, pe banul Hagi-Flutur, pe d-nu Acrostihescu, pe d-nu Zgîrcilă… și alții; și acum, de trei zile, o țin tot una cu mesele și cu lăutarii..

(Se aude in salonul cel mic ciocnete de pahare și chiote de veselie: „Să trăiască Ghiftui!… in sănătatea lui Ghiftui!… vivat!…”)

ION (căutînd pe fereasta ușei salonului): Gîl, gîl, gîl… înghite-Agachi… dușcă, băiete!… (Viind in fața scenei.) Parcă văd c-or să cadă bolnavi, de mult ce-nghit la sănătăți!

(Arie: „M-o pus tata să-nvăț carte”, din „Trîntorul”.)

De trei zile, de cînd beu

Și mănîncă tot mereu,

Cred că dobă s-au făcut…

Numai bună de bătut.

Pan, plan, plan, plan, plan,

Plan, plan, plan, plan.

Ce-aș mai rîde, rîde, zău

De-aș putea c-un melesteu

Să-i măsor în lung și-n lat,

Și trivoga-n ei să bat;

Pan, plan, plan, plan, plan,

Plan, plan, plan, plan.