SCENA VI

NUNTAȘII, [TROTUȘAN], (mai pe urmă) TROHIN

(Doi vornicei de nuntă, cu pălăriile împodobite cu flori, intră din stînga, înainte, fiind în mini cîte un baston alb, cîte un colac și cîte un buchet de flori. După ei vine mirele încungiurat de fărani carii chiuiesc. Toți se opresc în mijlocul scenei, în fața casei lui Trohin. În vreme ce întră nuntașii, orhestrul cîntă aria nunții.)

VORNICELUL (cătră mire): Ei, măi Trotușane!… Iată-ne agiunși la casa Ilenuții!… Dar păn-a nu bate la ușa ei, să ne cînți un cîntic de cele bătrînești, de care ai auzit de la tată-tău.

TROTUȘAN: Bucuros… Să vă cînt cînticul tătarului.

TOȚI: Dar, dar!

TROTUȘAN: Apoi, zice că, pe cînd năvălea tătarii în țară, strămoșii noștri, care erau pui de viteji, le cînta așa, de pe ist mal a Nistrului:

I

Măi tătare, ține-ți calul!

Măi tătare, strînge-i frîul!

Măi tătare, lasă malul,

Nu cerca a trece rîul;

Că, pe crucea sfintei lege!

De voi doi, peste hotare.

Nimic, zău! nu s-a alege,

Măi tătare, măi tătare!…

Dacă tătarii era oameni de cuvînt și se întorcea înapoi, românii îi lăsa în pace; iar de nu, apoi strămoșii noștri le vorbea încă o dată cu binele și le zicea:

II

Mâi tătare, dă-ne pace!

Măi tătare, stăi, nu trece!

Măi tătare, nu mă face

Să-ți fărîm capul tn zece.

Că, de sus, de pe movilă,

De-oi zvîrli ghioaga cea mare,

Singur ți-oi plînge de milă,

Măi tătare, măi tătare!

După asta, dacă-l împingea păcatul pe dușman să treacă în țara noastră, apoi îl videa Dumnezeu! Românul perdea răbdarea, ridica ghioaga, și-l turtea pe tătar la pămînt, și-l da la corbi! Pe urmă-l prohodea așa:

III

Măi tătare, unde-ți e pala?

Măi tătare; unde-ți e calul?

Măi tătare, unde-ți e fala?

Nu ți-am spus să nu treci malul?

Nu știai tu, măi vecine,

Ce-i românul în turbare?…

Corbul mușcă-acum din tine,

Măi tătare, măi tătarei

TOȚI (chiuiesc vesel): Să trăiești, Trotușane.

TROTUȘAN: Noroc să deie Dumnezeu, ca să ne facem și noi ca strămoșii noștri!

TOȚI: Ura!… vornicelul: Hai de-acum să începem nunta. (Se apropie de casa lui Trohin împreună cu cellalt vornicel și bate la ușă.)

(Orhestrul cîntă în surdină.)