Oculta comunistă.

Conducerea comunistă avea două feţe. Una văzuta şi alta nevăzută. Faţa nevăzută a acestei conduceri care se ocupă de manipularea maselor populare şi a oamenilor în mod individual constitue OCULTA COMUNISTĂ.

Această ocultă a transformat întreaga activitate de stat într-o mare sforărie ultrasecretă, având ca scop principal înşelarea opiniei publice prin propagandă, pe de o parte, şi teroare, pe de altă parte. Minciuna a fost decretată (în ascuns) politică de stat.

Această ocultă s-a instalat în tainiţele moscovite prin mijlocirea ocultei internaţionale cu sediul în U. S. A., şi astfel a dărâmat din umbră imperiul şi biserica rusă.

Tot ce a fost otravă pe pământ s-a concentrat la Kremlin într-un amestec bine dirijat şi cu scopuri precise.

De la Moscova se răspândeau şarlataniile comuniste popoarelor din Asia, Africa, America latină, Europa occidentală etc.

Acolo şi-au făcut instructajul marii maeştrii ai Cambodgiei. Ceasul istoriei le-a fost prielnic, terenul pregătit şi şmecheria folosită a fost din cele mai ieftine.

Persoanele care s-au cocoţat în vârful piramidei nu erau bune la nimic. În schimb erau mişei de prim rang.

Să nu-şi închipuie cineva că prostul e chiar atât de lipsit de judecată încât nu s-ar pricepe să tragă sforile. Din contră, PROSTUL, neavând alte probleme de cultură, este mult mai maestru, mult mai dibaci în sforării de tot felul.

Toţi marii escroci ai lumii, marii gangsteri n-au fost oameni culţi. Ce, Stalin a fost nu ştiu ce deşteptăciune? Un seminarist neobrăzat destul de prostăvan şi semidoct. În schimb a fost maestru în ascensiunea spre putere şi apoi pentru menţinerea ei.

Ceauşescu – un gângav paranoic încât te apucau durerile de cap când îl vedeai pe semianalfabet cum îşi sloveneşte discursurile. Cacialmaua ce le-a tras-o celor care l-au pus în fruntea statului a fost magistrală

Celor de la noi, ca de la noi, unde mai pui însă compromiterea politicienilor cu renume din statele mari ale lumii.

Oculta moscovită a încredinţat dezumanizarea tineretului român unei anumite minorităţi. Iată-i pe principalii actori ai acestei piese sinistre:

— Ana Pauker, evreică îmbâcsită de ură împotriva a tot ce este românesc şi creştin. Membru de frunte în Comitetul Central al Partidului Comunist şi ministru de Externe. Ea a fost canalul prin care se scurgeau cele mai murdare metode de distrugere dispuse de Kremlin.

— Iosif Kişinevschi, alt evreu, membru în Biroul Executiv al CC. al P. C. R. care a urmărit îndeaproape realizarea unei cât mai mari ferocităţi în tratamentul aplicat adversarilor politici.

— Teohari Georgescu, evreu şi acesta. Ministru de Interne şi membru marcant al Biroului Executiv al CC. al P. C. R.

— Generalul Nikolski Alexandru, şeful securităţii statului, de naţionalitate evreu, având numele adevărat de Grurnberg.

— Colonelul Dulgheru (avansat la grad de general), de naţionalitate evreu, avea funcţia de şef al anchetelor pentru legionari. Numele său adevărat era Dulberger.

— Zeller, evreu şi acesta. A fost directorul general al penitenciarelor. S-a ocupat intens de dezumanizarea studenţilor la închisoarea Piteşti.

— Pintitie zis „Pantiuşa „. Avea grad de general şi funcţia de adjunct al ministrului de Interne. Nu se ştie precis dacă era rus sau evreu.

— Sepeanu Tudor. Nu i s-a identificat originea etnică. A avut sarcini precise în dezumanizarea studenţilor la Piteşti.

Cei mai sus enumeraţi au fost văzuţi de studenţi, având tangenţă directă cu deţinuţii. Complotul, însă, e mult mai mare. Şi Gheorghe Gheorghiu-Dej a făcut parte din complot. Numai aşa se explică găinăria înscenării procesului lui Lucreţiu Pătrăşcanu şi executarea precipitată a acestuia.

Nimeni nu şi-a dat seama care a fost cauza grabei pe care a avut-o Biroul Politic al CC. al P. C. R. pentru dispariţia acestui personagiu.

Una din cauzele împuşcării lui Lucreţiu Pătrăşcanu rezidă şi în cunoştinţele lui despre dezumanizarea ce se executa în închisoarea Piteşti, unde era şi el încarcerat.

De aţâţe ori a fost văzut Turcanu intrând în celula unde era încarcerat Lucreţiu Pătrăşcanu Se pune întrebarea: Ce putea să vorbească Ţurcanu cu Lucreţiu Pătrăşcanu??!

Operaţiunea dezumanizării tineretului legionar şi nelegionar a fost atât de secretă încât nu permitea niciunui supravieţuitor care ar fi putut vorbi despre aceasta, nici măcar să înţeleagă pentru sine unde duc firele acestei grozăvii. De aceeaa trebuit să dispară cât mai curând cu putinţa. Şi a dispărut. Bineînţeles, din cu totul alte motive

Share on Twitter Share on Facebook