SCENA I
RORO, TANȚA, CLEO, LUCICA, NINETA, COLUM, PRALEA, RUDI
CLEO
Relâche și-n astă seară!
PRALEA
Cum?… Se-nnorează iar? LUCICA
Iar a lăsat cortina divinul impresar?
COLUM
De ce n-aveți răbdare?…
RUDI
Eu nu sunt noctambul
Ca dumneata…
CLEO
Ieri noapte am așteptat destul…
TANȚA
Eu nu știu, dar ai spune c-o face într-adins…
COLUM
Ieri noapte-abia plecaseți și norii s-au desprins
Și-a răsărit deodată acolo, între brazi…
NINETA
Eu una, mi se pare c-o să renunț și azi…
Prea-și bate joc de public…
PRALEA
Conjur-o tu, poete!
TANȚA
Roro, tu pui pe goană sărmanele comete…
LUCICA
Roro-i de vină numai!
NINETA
De asta nu apare!
CLEO
Așa-i… ca bietul Tity…
PRALEA
Dar ce s-o fi făcut?
COLUM
L-am întîlnit o dată… Era cam abătut Și îmi spunea că pleacă…
TANȚA
Cum? Fără nici un gest?
Făr’ să depun-o cartă?
COLUM
Vorbea de Hammerfest,
De fiorduri și ghețare, de nordice minuni,
De noaptea care ține întruna șase luni,
De pinguini, de Ibsen, de ursul alb, feroce,
De vesta ce-o să-și facă din pielea unei foce,
Că nu mai merge-aicea cu traiul monoton,
Și pleacă deci să moară ca rentier lapon.
TANȚA
Și a plecat?
RUDI E-n stare nebunul! PRALEA
Ce păcat!
Era așa de vesel!
RUDI
Ei, aș! Un disperat! Un om ce n-are-ntr-însul nimica…
Un smintit Ce-și bate joc de toate, c-un rîs nesuferit
Rînjind ca o reclamă expusă de-un dentist…
COLUM (cu căldură)
Eu cred că, dimpotrivă, în fond e un artist,
Un suflet ce vibrează adesea mai profund,
Mai sincer decît alții… Că-ntr-însul se ascund
Simțiri mai delicate, mai gingașe, mai rare,
Ce parcă se sfiește să le rostească tare,
Că-i un poet din fire, ce, nedeprins să scrie,
Ca un nabab aruncă imensa-i bogăție
În daruri de cuvinte și glume sclipitoare…
RUDI
— J
Lăsați-mă în pace!… Ce? Parcă-i lucru mare
Să-nșiri mereu la vorbe, fără vreun scop anume?
Și chiar artist să fie!… Ce face el pe lume?…
PRALEA
(furios, către RUDI)
Știi dumneata ce-i lutul, un vers, sau o coloare?
Știi ce-i să dai o formă simțirei ce te doare?
Ți-ai dat vreodată sama ce însemnează artă?
Cum îți permiți atuncea, mă rog?
RUDI
(înțepat)
Mă rog, mă iartă!
Dar ce-are-a face arta cu micul meu erou?
PRALEA
(se ridică furios; în momentul acesta intră doamnele
MIREA și GUBIN.)
