Cap. IV

1 Şi nimeni dintre voi să nu zică că această carne nu va fi judecată şi înviată.

2 Noi trebuie prin urmare să păstrăm acest trup ca un templu al lui Dumnezeu. Căci în felul în care aţi fost chemaţi în trup, la fel veţi fi şi judecaţi. Domnul nostru unic, Iisus Hristos a fost în suflet, apoi s-a născut în trup şi apoi ne-a chemat; astfel că în acest trup ne vom primi recompensa.

3 Deci să ne iubim unul pe celălalt, ca să putem ajunge la împărăţia lui

3

Dumnezeu; şi până vom mai avea timp, să ne vindecăm, să-i dăm recompensa noastră vindecătorului nostru, Dumnezeu.

4 Şi ce fel de recompensă să-i dăruim? — Căiţivă-ţi într-o inimă pură. Căci el pe toate le ştie şi cercetează toate inimile.

5 Să-i dăm lui slavă, nu numai cu gura, ci cu tot sufletul şi să fim ca nişte copii. Căci aşa a zis Domnul: "Ei sunt ucenici mei, care împlinesc voia tatălui meu."

6 Prin urmare iubiţilor, să facem voia Tatălui, care-le ne-a chemat, ca să trăim. Să ne însuşim virtute şi să lepădăm slăbiciunile care ne induc în păcate şi să alungăm toate răutăţile; ca răul să nu ne poată poseda.

7 Căci dacă vom trăi în diligenţă, pacea va fi cu noi. Şi cât este totuşi de greu să găseşti un om să facă toate acestea? Căci aproape toţi sântem purtaţi de frica umană, umblând mai de grabă după cele lumeşti, decât după cele veşnice.

8 Căci ei nu ştiu câte patimi le vor aduce toate acestea; şi nici ce le va aduce pe viitor.

9 Şi dacă ar fi păstrat doar pentru ei aceste lucruri, ar fi trecut mai uşor; însă ei au continuat să inducă în eroare şi pe alţi, cu ale lor doctrine rele; ne ştiind că şi ei şi cei ce le ascultă, vor primi o dublă pedeapsă.

10 Să slujim prin urmare, lui Dumnezeu cu o inimă pură şi vom fi drepţi; dar dacă nu-i vom sluji, fiindcă nu credem promisiunilor lui, atunci vom fi mizerabili.

11 Căci profetul spune: "Mizerabili sunt cei făţarnici, care se îndoiesc în inima lor şi spun: Aceste lucruri le-am auzit, încă din timpul părinţilor noştri, dar n-am văzut pe nici unul."

12 O, voi nepricopsiţilor! Comparaţivă-ţi cu o vie. Luaţi via ca exemplu. Întâi este semănată, apoi răsar primi muguri, apoi ajung primi struguri acri şi mai la urmă cei copţi şi buni; aşa şi "poporul meu," la început va fi dizordonat, dar mai la urmă va face lucruri drepte.

13 Prin urmare iubiţilor, să nu ne îndoim în inimă, ci să aşteptăm cu răbdare ca să ne primim darurile noastre. Căci cum ne este spus, fiecare va primi după faptele sale.

14 Căci făcând ce este bine în faţa lui Dumnezeu, vom intra în Împărăţia sa şi vom obţine promisiunile sale; pe care nici un ochi n-a mai văzut şi nici o ureche n-a auzit şi nici o inimă de om.

15 Să aşteptăm în fiecare oră, împărăţia lui Dumnezeu, în iubire şi dreptate; căci noi nu ştim ziua lui Dumnezeu, când va veni.