Cap. I

1 A fost un om înţelept, un mare adept iar Domnul a avut mare iubire pentru el şi l-a luat la El, ca să primească lucrurile cele mai divine şi să fie martor al înţelepciuni şi măriri nemaivăzute a veşnice-i împărăţi a Dumnezeului celui Atotputernic; de minunea şi slava şi splendoarea slujnicilor Domnului; despre făpturile cu mulţi ochii în lăcaşul lor şi despre tronul inaccesibil al Domnului; despre stadiul şi manifestarea mulţimii nemateriale; despre inefabila chivernisire a mulţimilor de elemente de arătări duhovniceşti numeroase; şi despre taina cântărilor mulţimilor de Cherubimi şi a nemărginitei lumini.

2 În timpul acela, spune el: Când am împlinit o sută şaizeci şi cinci de ani, l-am avut pe fiul meu Metusal;

3 Iar după aceasta, am trăit încă două sute de ani, deci în total trei sute şaizeci şi cinci de ani de viaţă.

4 În prima zi a luni celei dintâi, am fost în casa mea singur şi m-am odihnit pe pat şi am dormit.

5 Şi până am dormit, un mare necaz mi-a venit în inimă şi am plâns în somn şi n-am putut înţelege ce-a fost acel necaz; s-au ce se va întâmpla cu mine.

6 Şi mi-au apărut mie doi oameni acolo, extrem de mari, căci astfel n-am mai văzut pe pământ. Feţele lor străluce-au ca soarele, iar ochii lor erau la fel ca două lumini aprinse, iar de pe buzele lor a ieşit foc; cântau şi aveau o arătare purpurie, iar aripile lor erau mai strălucitoare ca aurul, pe când mâinile lor, mai albe ca zăpada.

7 Ei au stat la capătul patului meu şi au început a mă chema pe nume.

8 M-am deşteptat din somn şi am văzut clar pe ace-i doi oameni stând în faţa mea.

9 Şi i-am salutat, dar am fost cuprins de spaimă, iar aspectul feţei mele a fost schimbat de frică; şi cei doi oameni mi-au spus mie:

10 "Îmbărbătează-te Enoh şi nu-ţi fie frică, căci Dumnezeul cel veşnic ne-a trimis pe noi la tine. Şi iată! Tu te vei înălţa azi cu noi la cer; şi vei spune fiilor tăi şi întregi tale case, tot ce vor avea de făcut în lipsa ta pe pământ, în casa ta şi nimeni să nu te caute, până ce Domnul nu te va întoarce la ei."

11 Şi le-am dat lor ascultare cu umilinţă şi am ieşit din casă şi am mers la uşile lor, cum mi-au poruncit ei şi când l-am întâlnit pe fiul meu Metusal şi Regim şi Gaidad; le-am făcut lor cunoscute lucrurile minunate, pe care ace-i oameni mi le-au spus.