Psalmul IV

Unde eşti tu profanatorule la sfatul celor pioşi,

Când inima ta stă departe de Domnul,

Provocând îndepărtarea de la Dumnezeul lui Izrael?

Extravagant în vorbire, extravagant în afară

în spatele tuturor,

El fiind cel ce de vorbire se slujeşte pentru a condamna

pe păcătoşi la judecată.

Dar mâna lui merge singură asupra capului său,

fiind singur vinovat de multiple păcate şi desfrânare.

Căci ochii lui privesc peste femei de toate felurile,

fără distincţie;

Iar limba sa mincinoasă jură cu blestem.

Dar noaptea când nimeni nu-l vede, în secret el gândeşte să facă păcat

Şi ochiul său se întinânde cu toată desfrânata.

Şi grăbeşte a intra în toată casa cu atenţie

cu gânduri de viclenie.

Dar Dumnezeu va înlătura pe ipocrit de la sfatul

pioşilor,

Chiar şi pe cel corupt da sărac în trup.

Da, Dumnezeu va dezveli fapta celui ce umblă în plăceri;

Şi-l va batjocori şi râde de el;

Căci cel pios să poată socoti pe dreptatea lui Dumnezeu,

Căci păcătosul va fi înlăturat de la cei drepţi,

Chiar şi cel ce în plăceri umblă şi rosteşte legea

înşelăciuni.

A celor cu ochii fixaţi pe casele oamneilor ce în

siguranţă umblă,

Ca să îndemne Şarpele să nimicească înţelepciunea

lor cu vorbe răsucite,

Cu vorbe de înşelăciune, ca să-şi poată atinge

scopul urâciunilor lor.

El înşeală prin vorbe spunând,

Nu este nimeni care stă şi judecă.

El umple casa cu nelegiuire,

Iar apoi ochiul său caută altă casă;

Ca s-o nimicească înaripând plăcerile.

Căci sufletul său din Şeol, nu este sătul.

Doamne, să fie acest potir o urâciune înaintea ta;

Să vină gemând şi să plece acasă blestemând.

Ca viaţa sa să fie consumată în furie şi lipsă,

dacă vrei tu Doamne;

Iar somnul său să fie asediat de dureri dar când e

deşteptat, de perplexitate.

Somn să n-aibe în ochii săi pe timp de noapte;

Dar lucrul mâinilor sale să fie blestemat.

Să se întoarcă la casa sa cu mâinile goale,

Iar în casa sa să fie lipsă, ca foamea să nu şi-o sature.

Ca zilele bătrâneţi sale să expire în singurătate,

până ce-şi va primi moartea în dar.

Doamne, carnea celui în plăcere să fie crestată

de fiarele sălbatice,

Iar oasele nelegiuitului să putrezească la căldura soarelui.

Corbi să le scoată ochii ipocriţilor.

Căci ei au pustiit şi au dispreţuit multe case de oameni

Şi-au împrăştiat pierzarea;

Dar de Dumnezeu nu-şi aduc amintea,

Nici frică nu au de El în toate faptele lor;

Ci au stârnit mânia lui Dumnezeu şi l-au supărat pe El.

Iar El îi va şterge de pe pământ,

Căci ei au înşelat sufletele perfecte.

Binecuvântaţi sunt cei ce se tem de Domnul în

perfecţiunea lor;

Căci pe ei Domnul îi va scăpa de la înşelăciune şi păcate

Şi ne va scăpa de toţi împiedicaţi şi nelegiuiţi.

Dumnezeu să-i nimicească pe cei cu fapte insolente

şi nedrepte,

Căci minunat şi atotputernic judecător este Domnul

Dumnezeul nostru în dreptate.

Mila Ta Doamne, să fie asupra tuturor cei ce te iubesc pe Tine.

Share on Twitter Share on Facebook