Legendă

Dumnezeu a făcut pământul din început nu rotund ca un măr, cum spun învăţătorii, ci drept, întocmai ca un şes foarte întins, fără dealuri şi fără văi. Dedesubtul lui e numai apă şi el pluteşte pe apă ca o scândură pe un lac, dar că el fiind mai greu ca apa, lesne s-ar cufunda, dacă n-ar sta pe doi peşti foarte mari care-l ţin veşnic în spinare. Munţii, dealurile şi văile s-au făcut în urmă şi iată cum: într-o vreme, peştii, care ţin pământul în spinare, înfuriindu-se, au început să se zvârcolească tare. Atunci pământul clătindu-se şi cutremurându-se cumplit, pe unele locuri a crăpat, formând văile, iar prin alte locuri valurile apelor l-a ridicat în sus, formându-se munţii şi dealurile. Tot atunci se spune că s-ar fi deschis în pământ şi izvoarele, care hrănesc cu apă râurile ce curg prin văi.

Dovada cea mai bună ce o are poporul că pământul stă pe apă, e că, cu cât se sapă mai jos în pământ, cu atâta se dă de mai multă apă.

Pricina cutremurului de pământ nu e alta decât mişcarea peştilor, ce ţin pământul în spinare.

Pământul are margini de jur împrejur şi de la marginea lui încolo e numai apă. Tot pe apa de la marginea pământului stă bolta cerului.