La fântâna din răzor

Sub umbră de pomişor,

Să-ntâlneşte dor cu dor

Şi să iubesc până mor;

Iar din cei codri pustii

Vine dorul bădiţii,

La fântână se opreşte

Şi sub pom se răcoreşte.

Mândra dorul şi-l întreabă:

De unde vii, bădiţ, dragă?..

— Din lunca cu florile,

Din codrul cu frunzele,

Unde păscui mielele

Şi iubii mândruţele