„Însoară-mă, ' neică, însoară! “

„Nu eşti neichi’i de însurat,

„Că iău cum m’am însurat,

Cu şapţe feţe m'am luptat"

„însoară-mă, neică, însoară,

Că voinici dă vârsta mea

L-i gloată de-însurat,

„Dar iău nu m’am cununat

Însoara-mă, neică, însoară!"

„Atunci neică te va însura,

Dacă tu Gruio te duci

Sus în codrul Nistrului,

Tu, Gruio, să capţi, în mizlocu codrului,

Iestă o mică dă poiană,

Poiană roticolată,

Şi dă nime nu-i umblată;

Acolo, Gruio, să capti

Tu fata s’o pomeneşti

Cu ea să te birueşti;

Dacă fata vii lupta,

Atunci neica te-o ’nsura
Gruia când audzea,

Bucuros, doamne, cuvrea,

Că tată său cu şapţe feţe s-o luptat,

Ş-apoi atunci s-o ’nsurat.

Şi Gruia dân gând gândia

Că pră una o lupta,

A doură Gruia miersă

Şi găsia fata adurmită,

Dar Gruia prost ieră

Cu zezăt o boldzea

Până fata pomenia.

Fata’n sus, doamne, săria
La Gruia să lăsa,

Frumos îl îmbraţoşa

Vai la slab, doamne il strânzea

Şi în sus, doamne, îl zvârlea

Vro tri dzul’e nu cădea.

Mai tri dzulie odihnea

Apoi acas să duşea

Tuoată dzuăa când îl vedeă

Roşu ca turta dă sară.

„Ş-audz, Gruio, puiu neichi

Că mul şe ai zăbovit

Potşe fata ai îndrăgit?

— „Lasă-o, neico, dracului,

Pun oi fi, pun oi trăi

însurat n’oi mai vorbi. “

Dar bătrunu aşa dzuşea:

„ . . .cruşea dă copil,

Potşe nu ti-am poviestut

Nu ieşti Gruia d’nsurat?

Ia sa te uiţi la ast bătrun

Cum îi taie coasa în fân.“

Al bătrân să duşea
Iar în codrul Nistrului,

În mijlocu dă poiană

La şea tuta dă răchită

Iar găsea fata adurmită.

Al bătrân o pomenia,

Doamne, cum o pomeniâ

Cu zezătu nu o boldzea,

Şi cu gurguiu dala sizmă

În cucuiu capului

Unde-i cuibul dracului.

Atunci fata nsus, doamne, sărea

Ca o cloatsă să luluiea
Fata îm braţă o prindea

Vai ba slab, doamne, o strângea

Pă vie îm pământ o da,

Pân supsoară o cufunda,

Şî palosu mi-l trăgea

Capu feţei mi-l ştergea

Şî-n straiştă mi-l punea,

acas mi să duşea,

Cătră Gruia aşa dzâşea:

„ Audz, Gruio, puiu neichi,

Ia, fă mi-ţi, Gruio, foc,

Că iou bine ţi-am adus

Un cap dă mirioară,

Să ne faci dă mâncărioară.”

Ghindea Gruia că-i aşa

Mâna în straistă mi-ş băga,

Cap de ureche’l prindea

Dară când capu ul vidzea,

Frigur de moarte îl prindea.

Tată său când îl videa:

[„....... ⁷ cruşea de copil

Şe betsezis dă iei mort,

Dar să-l fi mai vădzut odată viu

Vrei fi murit, Gruio, dă tot. “

Pră Gruia îl băgiocurea

Iei la masă, doamne, şedea

La masă vitejească

Dă nouă stânjeni dă lungă

Şî dă tri palmi dă dungă

Pră păloasa răzămată,

Pentru viteji-îi gătată,

Ici beau şi să gosteau

Pră Gruia batjocoreu.

N-am plătit cântece

Ca lupu cu creanga verde,

Când puşcaşul îl dobândeşte

Iei cu piele să plăteşte.

Ai să dzăşem noi amin,

Să bem un pă’ar dă vin

Las să fie dă racie

Dă la noi n-ar fi mânie.