Mioriţa

Pe-un picior de plaiu

Pe-o gură de raiu,

Iată vin în cale,

Se cobor la vale

Trei turme de miei,

Ou trei ciobănei;

Unu-i Moldovean,

Unu-i Ungurean,

Şi unu-i Vrâncean.

Iar cel Ungurean

Şi cu cel Vrâncean

Mări, se vorbiră

Şi se sfătuiră

Pe l’apus de soare

Ca să mi-l omoare

Pe cel Modovean

Că-i mai ortoman

Si-are oi mai multe

Mândre şi cornute,

Şi cai învăţaţi

Şi câini mai bărbaţi!...

Dar cea Mioriţă

Cu lână plăviţă

De trei zile ’ncoace

Gura nu-i mai tace,

Iarba nu-i mai place.

„— Mioriţă lae,

Lae bucălae,

De trei zile ’ncoace

Gura nu-ţi mai tace!

Ori iarba nu-ţi place,

Ori eşti bolnăvioară,

Drăguţă Mioară,

— Drăguţule bace!

Dă-ţi oile ’ncoace

La negru zăvoiu,

Că-i iarba de noi

Şi umbra de voi.

Stăpâne, stăpâne,

Îţi chiamă şi-un câine

Cel mai bărbătesc

Şi cel mai frăţesc,

Că l’apus de soare

Vreau să te omoare

Baciul ungurean

Şi cu cel vrâncean!

— Oiţă bârsană,

De eşti năsdrăvană

Şi de-o fi să mor

În câmp de mohor,

Să spui lui Vrânceanu

Și lui Ungureanu

Ca să mă îngroape

Aicea pe-aproape,

În strunga de oi,

Să fiu tot cu voi

În dosul stânii

Să-mi aud câinii.

Astea să le spui,

Iar la cap să-mi pui

Flueraş de fag,

Mult zice cu drag!

Flueraş de os,

Mult zice duios!

Flueraş de soc,

Mult zice cu foc!

Vântul când a bate

Prin ele-a răsbate

Și-oile s’or strânge

Pe mine m’or plânge

Cu lacrimi de sânge!

Iar tu de omor

Să nu le spui lor.

Să le spui curat

Că m’am însurat

Cu-o mândră Crăiasă,

A lumii mireasă;

Că la nunta mea

A căzut o stea;

Soarele şi luna

Mi-au ţinut cununa,

Brazi şi păltinaşi

I-am avut nuntaşi

Preoţi, munţii mari,

Păsări, lăutari,

Păsărele mii,
Și stele făclii!

Iar dacâ-i zări,

Dacă-i întâlni

Măicuţă bătrână

Cu brâul de lână,

Din ochi lăcrămând,

Pe câmpi alergând,

De toţi întrebând,

Şi la toţi zicând:

„Cine-au cunoscut

Cine mi-au văzut

Mândru ciobănel

Tras printr’un inel?

Feţişoara lui

Spuma laptelui;

Mustăcioara lui

Spicul grâului;

Perişorul lui

Pana corbului;

Ochişorii lui

Mura câmpului!...

Tu, mioara mea,

Să te’nduri de ea

Şi-i spune curat

Că m’am însurat

Cu-o fată de Craiu

Pe-o gură de raiu

Iar la cea măicuţă

Să nu spui, drăguţă

Că la nunta mea

A căzut o stea,

C’am avut nuntaşi

Brazi şi păltinaşi,

Preoţi, munţii mari,

Păsări lăutari,

Păsărele mii

Și stele făclii        

( C ol. Alec s andr i )

Share on Twitter Share on Facebook