10 martie

Mare valva în toată Europa în jurul tratativelor de pace din Finlanda şi Rusia. Tarile Scandinave se tem sa nu fie atrase fara voia lor în război daca pacea nu s-ar încheia. Anglia şi Franţa par a dori continuarea războiului şi întinderea lui în Nord, spre a determina o acţiune a blocului germano-rus în aceasta direcţie. In asemenea împrejurări, Anglia şi Franţa ar veni efectiv în ajutorul Statelor Nordice şi un nou front de război s-ar stabili. Pentru noi „ar fi bine”, caci s-ar îndepărta primejdia din Sud.

Telurile războiului mondial.

Germania face toate presiunile posibile şi asupra Statelor Nordice, şi asupra Finlandei, şi asupra Rusiei pentru încheierea păcii, căutând sa atragă şi Italia în aceasta acţiune. In caz de succes, Germania ar lăsa Italiei tot meritul mediaţiei sale.

Oficial, Suedia afirma ca n-a fost supusa la nici o presiune şi ca n-a exercitat nici dansa vreuna, fie asupra Finlandei, fie asupra Rusiei. In mediaţia ei, Suedia vrea sa se ştie ca n-a jucat decât rolul unui cutii de scrisori şi ca n-a făcut decât sa transmită propunerile primite.

Din Finlanda, veştile sunt contradictorii. Se pare insa ca majoritatea finlandezilor, cu Mannerheim în frunte, e pentru o pace onorabila, chiar cu preţul câtorva concesii.

Desi nu s-a comunicat nimic oficial în acest sens, e sigur ca negocieri directe intre Soviete şi Finlanda au început la Moscova şi ca condiţiile puse de ruşi sunt departe de a fi atât de grele cat s-a spus la început. In doua, trei zile vom fi lămuriţi…

La Paris, telurile de război aliate au fost expuse în 5 puncte dlui Sumner Welles de către primul-ministru Daladier.

Ele ne sunt transmise prin următoarea telegrama: „Paris, 9 martie. In cercurile politice pariziene se afirma ca dl Daladier a rezumat dlui Sumner Welles telurile de război ale Angliei şi ale Franţei: 1) Aliaţii socotesc ca nu este posibila încheierea unei paci atâta vreme cat exista în Germania un regim naţional-socialist; 2) Pacea este imposibila fara restabilirea unei Polonii şi a unei Cehoslovacii independente; 3) Germania trebuie sa dea garanţii solide şi concrete ca nu se va mai face vinovata de agresiune; 4) Numai după victoria aliaţilor se va putea discuta planul unei cooperări economice europene; 5) Numai după complecta reorganizare a Europei şi crearea unui sistem de pace permanenta se va putea examina proiectul dezarmării.

Trecerea Mânecii începe sa nu mai fie sigura… Vaporul „Domala”, 8.441 de tone, a fost scufundat de către un aeroplan german aproape de coastele engleze, la limita Mânecii cu Marea Nordului. Scufundarea a fost de altminteri o porcărie din partea nemţilor, caci vaporul „Domala” transporta de la Anvers în Anglia supuşi englezi autorizaţi de Reich sa reintre în patrie. Din vreo 300 câţi erau, 108 s-au înecat…

Incidentul cu vapoarele italiene încărcate cu cărbuni germani s-a aplanat. Anglia a dat drumul vapoarelor reţinute, cu încărcătura cu tot, şi vapoarele care mai sunt în încărcare la Rotterdam vor putea trece şi ele şi transporta cărbunii în Italia – dar Italia la randul ei se obliga sa nu mai trimită alte vapoare la încărcare. Din acest incident va ramane insa un resentiment adânc în Italia, împotriva Angliei, cu posibile repercusiuni în politica…

Noul ministru al Propagandei a fost mai practic ca predecesorul sau Radian: a dat pe toţi paraziţii plasaţi acolo de Titeanu afara şi a numit oameni de-ai lui. Cel putin aşa nu va fi sabotat. A mai convocat ieri şi pe toţi corespondenţii gazetelor străine – o gloata – şi le-a făgăduit ca vor primi zilnic informaţii inedite… In fine, şi-a luat ca sef de Cabinet pe escrocul Frasin Munteanu, fiul lui Munteanu-Ramnic (căcat) – omul lui Iorga. Sa trăiesc sa vad şi pe Giurescu la brat cu Iorga?

Cauza Finlandei eroice

22 Octombrie 2005 | de.

Constantin Argetoianu „Armistiţiul american”…