13 MARTIE.

Pacea ruso-finlandeza are dedesupturi. Daladier a destăinuit ieri în Camera Franceza ca inca de la 5 februarie Anglia şi Franţa hotărâseră sa trimită trupe în Finlanda, pe lângă armamentul şi muniţiile pe care le-au trimis. Un corp de 50.000 de oameni era gata de îmbarcare într-un port francez, iar în Anglia se pregătise un corp şi mai numeros. Aceasta adevărată armata nu se putea pune în mişcare decât pe baza unei cereri finlandeze. Finlanda n-a cerut insa trimiterea unei armate de ajutor. Problema s-a mai complicat insa prin faptul ca Norvegia şi Suedia au declarat ca se vor opune cu forţa la trecerea oricăror trupe prin teritoriul lor. Suedia a adăugat ca mai bine va rupe sinele de pe liniile ei ferate decât sa lase o armata străină sa treacă… Probabil ca din cauza acestor atitudini intransigente ale Suediei şi Norvegiei a renunţat şi Finlanda la ajutorul trupelor franco-engleze… Câteşitrei, tarile nordice nu voiesc cu nici un preţ sa fie atrase în conflictul european. In aceasta privinţă sunt de acord cu Rusia, caci probabil tot teama unei extinderi a războiului a hotărât şi Sovietele sa renunţe la trei sferturi din revendicările sale şi sa încheie repede pacea cu Finlanda.

Pacea aceasta, daca nu e un succes direct al Germaniei – desi Berlinul a intervenit cu multa insistenta la Moscova pentru aplanarea conflictului – e aproape un insucces pentru aliaţi. aşa cum se învârtiseră lucrurile, prin trimiterea de armament şi de bani, aliaţii luaseră sub ocrotirea lor cauza finlandeza. Iată insa ca Finlanda, nemaiincrezandu-se în sprijinul final al Angliei şi al Franţei după păţania Poloniei, s-a dus la o tranzacţie…

Eşecul a fost înregistrat şi în Franţa, şi în Anglia şi explicaţiile lui Chamberlain şi ale lui Daladier în Parlamentele lor nu au alt scop decât sa atenueze o impresie rea în opinia publica. La Paris, ziarele au început de câtva timp să-i înjure pe suedezi în mod atât de trivial, încât ministrul Suediei a fost silit sa intervină şi sa protesteze… Probabil ca va scădea în Occident şi entuziasmul pentru finlandezi…

Pentru Germania, pacea finlandeza e de o importanta capitala, în schimb, cat timp Rusia era agăţată în război, organizarea ei economica şi furniturilor de materie prima arvunite de nemţi erau anevoioase de adus la îndeplinire. Acum se schimba lucrurile…

Pentru noi, e greu de precizat daca pacea va avea sau nu o consecinţă. Pe de o parte, ce e drept, Rusia îşi recâştiga libertatea de acţiune şi ar putea sa se îndrepte împotriva noastră. Pe de alta insa, nu încape îndoială ca, după cele patite în Finlanda, daca am fi atacaţi, Anglia, Franţa şi Turcia vor sari imediat în ajutorul nostru – şi tocmai un război cu aceste tari este ceea ce Rusia vrea cu orice preţ sa evite… şi mai e şi Germania, care se va face luntre-punte, numai sa împiedice un război intre noi şi ruşi.

Dar toate sunt posibile şi viitorul nu e al nimănui. Cine va trai va vedea ce se va mai întâmplă. Să-i fie Domnului mila de noi…

În cercurile noastre diriguitoare se ştia de câteva zile ca pacea se va încheia intre Rusia şi Finlanda. O telegrama a lui Franasovici, de alaltăieri, ne-a adus deja informaţii precise cu privire la enervarea Franţei şi la mirarea ei ca Finlanda nu cere ajutor.

Despre vizita lui Ribbentrop la Roma continuam în schimb sa nu ştim lucru mare. Ea a fost brusc hotărâtă. După telegramele lui Crutescu şi Bossy, cu 24 de ore înainte de plecarea ministrului, nu se ştia nimic la Berlin, şi nici la Roma. Nu încape îndoială ca aceasta vizita e legata de problema păcii generale şi s-ar părea ca întrevederea de la Vatican nu a fost, în aceasta privinţă, neglijabila.

Raporturile noastre cu turcii, de bune ce sunt, devin afectuoase: după mărturisirea ambasadorului Tanrioer, am trimis pana acum în Turcia pentru refacerea satelor distruse de cutremur câteva milioane de lei şi material lemnos în valoare de alte zece milioane. Acum, din iniţiativă Regelui, se pregăteşte un proiect de lege pe baza căruia vom lua asupra noastră construirea unui sat model în atât de încercată regiune din jurul oraşului Erzindjan.

În locul lui Stoica, ca ambasador la Ankara, va fi trimis Victor Antonescu – daca va primi, caci n-a fost întrebat pana acum. E numai o intenţie a Regelui, pe care Gafencu mi-a destăinuit-o sub pecetea secretului. A ajuns şi Victoras Lata-Rau, om de nădejde…

Regulamentul Camerei, violat.

Ieri s-a depus la Senat proiectul de lege pentru ajutorarea familiilor concentraţilor nevoiaşi. In fine…

Tot la Senat a început ieri discuţia la adresa. Ne-a ucis dl Ioan Ioan…

La Camera s-au ales vicepreşedinţii şi chestorii rămaşi în balotaj. Vicepreşedinţii s-au ales Voicu Nitescu si… Stan Ghitescu. Cu Vaida, demagogia veche începe sa scoată parul prin căciulă, în Dealul Mitropoliei. Pe lângă alegerea lui Ghitescu mai avem de înregistrat pe ziua de ieri citirea unei comunicări de la tribuna, când Regulamentul Camerei interzicea formal aceasta publicitate şi nu permite decât comunicările scrise depuse la birou pentru a fi transmise ministerelor. Încetul cu încetul, o sa ne înapoiem iar la vechile deprinderi…