Norvegieni de rea-credinţa.
Înfrângerea ruşilor la nord de Ladoga apare mai importanta din ceas în ceas. Pe lângă divizia a 18-a sovietica care a fost nimicita, ar mai fi inca o divizie aproape pierduta. Finlandezii au luat 100 care de asalt, 78 de automobile, 58 de tunuri şi nenumărate puşti, mitraliere, muniţii şi aprovizionări. Planul de învăluire rusesc pare sa fi dat greş. Presiunea în istmul Careliei a scăzut şi întreg efortul sovietic se îndreaptă acum spre Vaborg, care e ameninţat…
Incidentul cu vasul „Altmark” continua sa fie obiect de discuţie. Germania vrea sa profite de dansul pentru a face presiune asupra neutrilor de la Nord şi a-i determina sa aleagă intre cei doi beligeranţi. Chamberlain, în Camera Comunelor, a dovedit reaua-credinta a norvegienilor care nici n-au vizitat vasul „Altmark”, cat a stat în Bergen, şi dreptul englezilor de a fi procedat cum au procedat, fata de carenta autorităţilor norvegiene.
Camera Deputaţilor franceza, în unanimitate, a anulat mandatele celor 60 de deputaţi comunişti, declaraţi în principiu decăzuţi de la drepturile lor prin legea speciala votata acum câtva timp.
Cincizeci de ofiţeri englezi au sosit la Adrianopol însărcinaţi sa refacă fortificaţiile din aceasta regiune, fortificaţii autorizate prin înţelegerea turco-bulgara de la Salonic. Totuşi, aceasta activitate speciala turco-britanica nu trebuie sa încânte pe prietenii noştri de la Sofia…
Dintre refugiaţii polonezi la noi, 150 de femei şi 100 de copii au fost porniţi în Algeria. Printre copii sunt multi care şi-au pierdut şi tatăl şi mama… E o jale. Oribil lucru e războiul. Cum mai poate dormi liniştit Hitler?
22 februarie „Legea pentru protecţia naţională” care a fost pusa în vigoare în Turcia a fost primita în unele tari cu îngrijorare şi socotita ca o măsură pregătitoare pentru intrarea Turciei în război. Pare insa ca legea nu urmăreşte decât coordonarea unor masuri interne, menita sa asigure mai bine apărarea tarii.
Mai grava pare situaţia în ce priveşte Rusia, care pe zi ce trece se apropie mai mult de momentul în care va fi silita de împrejurări sa intre în conflagraţia europeana. Astfel, întreaga presa moscovita – care nu publica nimic fara autorizaţie – e dezlănţuită împotriva Angliei şi a Franţei, pe care le acuza de complicitate cu Finlanda. Cu Statele nordice, Rusia caută de asemenea cearta: 7 avioane sovietice au bombardat un sat suedez lângă Torneo. Suedia a protestat energic la Moscova, dar fara rezultat…
În Finlanda nimic senzaţional pe ziua de ieri. S-ar părea ca ambii beligeranţi, istoviţi, îşi îngăduie câteva clipe de odihna…
Miţita şi Teofil.
Ministrul nostru de Finanţe a plecat ieri la Sofia sa întoarcă vizita făcută la Bucureşti de către ministrul de Finanţe bulgar, Bodjilov, în noiembrie 1938. Era şi timp. Miţita (Constantinescu) a plecat prin Bazargic şi la Oboriste, granita bulgărească, a fost întâmpinat de seful protocolului, de secretarul general de la Finanţe şi de alti demnitari bulgari veniţi de la Sofia „espre”. Un tren special i s-a pus la dispoziţie şi presa bulgăreasca il saluta (pe regele nostru) ca pe un Rege.
Tot aşa e primit şi Teofil (Sidorovici), care se plimba prin Italia şi vorbeşte. (Vai de noi!). Întoarce-te în mormânt, umbra a lui Kogălniceanu, caci au ajuns Miţita şi Teofil sa te înlocuiască! Firma „La 3 Regi (Carol al II-lea, Urdareanu şi Malaxa… plus „dama”!) şi o Curva” e bine reprezentata în străinătate, nu e vorba!
Regele a consimţit la amânarea aplicării codurilor (Civil, Comercial şi de Procedura) pana la 15 septembrie. In raportul lui Micescu, hotărârea e motivata pe încurcăturile cu cartea funduara şi pe necesitatea coordonării acestor coduri intre ele şi cu Constituţia noua (argumentul meu).
Mai toată lumea e convinsa ca decretul-lege cu publicaţiile şi comunicările scrise clandestine n-a fost făcut contra lui Maniu, ci pentru a apăra pe Malaxa de învinuiri gen Dumitrescu – ceea ce nu e exact. Decretul a fost provocat de ieşirile lui Maniu; ca vine şi în favoarea lui Malaxa, e o fericita întâmplare. Poate numai ca aceasta prielnica consecinţă sa fi biciuit zelul lui Ghelmegeanu, devenit creatura lui Malaxa, care l-a impus (Informaţie greşită: pe Ghelmegeanu l-a impus Moruzov) la Interne.
Curăţirea Franţei:Cachin, singurul senator comunist, a fost exclus şi el din Senat. Dintre deputaţii excluşi, 8 au fost daţi în judecata pentru înaltă trădare. Printre aceştia e şi Duclos…
Regele se apuca de poker.
Instalarea lui Christu ca ministru al Comerţului Exterior a avut loc alaltăieri prin transmiterea serviciilor de la Ministerul Economiei Naţionale, la noul Departament. Christu şi Costică Angelescu s-au acoperit reciproc cu lauri şi s-au lăudat unul pe altul. Mai puţine laude, domnilor, şi mai multa treaba…
Regele s-a pus pe poker! De doua ori pe săptămână au acum loc la Palat partide homerice, la care au fost poftiţi şi Stârcea, şi nepotul sau Niculita, ca sa fie jumuliţi…
În jurul „croisiere-ei” Preşedintelui Roosevelt, care a plecat cu crucişătorul „Tuscaloosa” sa se odihnească pe mare, e mare fierbere în presa americana, ca şi în Anglia şi în Franţa. Se atribuie Preşedintelui cele mai machiavelice planuri, se spune ca se va întâlni în largul Oceanului cu trimişi englezi, francezi şi chiar italieni! Întrebat înainte de plecare, Roosevelt care e un mucalit, a răspuns ca pleacă sa se odihnească, dar poate şi pentru anumite afaceri… Atât a fost de ajuns!
În America, ideea unei a treia candidaturi a lui Roosevelt la Preşedinţie îşi face drum şi începe sa fie privita ca probabila şi cu sorti mari de izbândă…
Si ideea unei posibile intervenţii a Americii în război, în scop de a-i pune capăt, începe sa câştige aderenţi. Multa lume leagă de altminteri o a treia preşedinţie a lui Roosevelt cu politica de intervenţie împotriva căreia unanimităţile de acum o luna nu mai sunt atât de compacte…
Din cauza frigului care continua şi a lipsei de combustibil, multe teatre din Berlin au închis. S-au închis şi fabrici, chiar din cele care lucrează pentru armament. La reclamaţiile ce se fac, autorităţile răspund: n-am adus noi gerul şi zăpadă!
23 februarie.
Tătărescu mi-a adus ieri plăcută ştire ca impozitele se vor mari prin noua lege bugetara, cu 6 miliarde. Se vor spori cotele… Primul-ministru va face maine seara, prin radio, un călduros apel la toţi contribuabilii, ca sa suporte şi acest sacrificiu pentru înarmarea tarii. Nimic de zis, dar cum vor face cei mici ca sa nu moara de foame?
Dunărea inunda Doljul.
Miţita e formidabil, Miţita e diplomat, Miţita a curcerit Bulgaria. Primit la Sofia cu gara împodobită cu alai, cu miniştrii, o tine într-un chef. Finantul Bodjilov i-a oferit o masa mare, numai cu domni în -ov. După masa au vorbit, el şi Miţita. Ghiveci economic, presărat cu piperul amiciţiei tradiţionale (!) dintre cele doua popoare. S-a vorbit mult de ferry-boatul de la Ramadan. De acum înainte putem sa nu mai avem nici o grija despre partea Bulgariei… Daca as fi Regele, as trece pe Miţita la Externe şi pe Gafencu la Finanţe. Ar câştiga mult Finanţele…
Celalalt mare diplomat, Teofil, a obţinut la Roma o pagina din „Messagero” pentru marele Rege Carol, cu poze.
La ameninţările Germaniei împotriva neutrilor, prilejuite de incidentul „Altmark”, Anglia şi Franţa răspund cu alte ameninţări adresate aceloraşi neutri, a căror situaţie devine, cum se vede, din ce în ce mai plăcută. Un important Consiliu de Miniştri ţinut la Paris a hotărât ca discuţiile juridice trebuiesc părăsite şi ca Puterile aliate vor trece la fapte. Daca Norvegia şi Suedia, tari de altminteri foarte simpatice, nu sunt în măsură să-şi apere neutralitatea împotriva Germaniei, vor apara-o Anglia şi Franţa.
Conferinţa tarilor nordice se va deschide maine la Copenhaga şi va tine doua zile.
Zăgazuri de gheata, cum nu s-au mai văzut în acea regiune, s-au îngrămădit pe Dunăre în dreptul satului Cârna (Dolj). Din cauza acestui obstacol de neînvins, apele Dunării s-au ridicat în amonte cu 5 metri în 3 ore, au trecut peste diguri şi au inundat – zice-se – 10.000 de pogoane semănate, pana înspre Rast. Sunt şi case distruse şi inundate. Un dezastru fara precedent în acele regiuni.
Ruşii continua sa năvălească şi finlandezii sa reziste. E o adevărată epopee pe care acest mic popor o scrie cu sângele sau…
P. U. M. nu mai doarme.
Noi înzăpeziri, în Moldova şi în Basarabia, pe liniile secundare. Azi, 23 februarie, termometrul arata -7°C!
De când a început procesul Auschnit, P. U. M. (P. U. M., adică Popescu – Urdareanu – Malaxa) nu mai doarme şi nervozitatea lui a ajuns la extrem. Niciunul din cei 3 asociaţi nu mai e abordabil. Tătărescu nu mai ştie cum şi de unde sa ia poruncile şi e disperat…
Iorga face cataracta. Cu un ochi nu mai vede deloc şi celalalt curge. Bine ca s-o fi oprit de scris – vor zice unii. As! Dictează Catincai şi fetei mai mare, care îşi blesteamă ceasul când s-au născut…
S-a hotărât: Parlamentul se va deschide luni, 4 martie.
24 februarie.
Enervare provocata printre beligeranţi şi în tarile nordice de incidentul provocat prin abordarea vasului „Atlmark” de către englezi, în apele teritoriale ale Norvegiei neutre, e departe de a se potoli. De o parte şi de alta se merge pana la teama încurcării Norvegiei şi chiar a Suediei, în război – şi fiecare arunca vina asupra adversarului. Norvegia se teme de complicaţii ca de dracul şi vrea sa supună cazul Curţii Internaţionale de la Haga. Dar când vorbeşte tunul, ce sa mai caute glasul unei neputincioase adunături de pârliţi?
Din America se comunica ca Roosevelt n-a luat inca nici o hotărâre cu privire la a treia sa candidatura. De luat, o fi luat-o el, dar nu o spune…
În Finlanda, ruşii au făcut ce au putut ca sa ia Vaborgul pe ziua de ieri, a 22-a aniversare a întemeierii Armatei Roşii. Neputând lua Vaborgul şi celebra astfel „o mare victorie”, sovieticii s-au mulţumit sa publice necontrolabile statistici prin care dovedesc ca fabricile lor produc astăzi cu 43% mai mult armament ca în 1938.
După unele ştiri s-ar părea ca în Finlanda ar fi început dezgheţul. Daca nu e „o alerta falsa”, dislocarea gheţurilor de pe lacuri va fi de mare ajutor finlandezilor. Avioanele auxiliare trimise de italieni, de francezi şi de englezi au permis acestora sa treacă la atacul avioanelor ruseşti, care sunt doborâte în număr mare, în fiecare zi. Sa speram ca finlandezii vor putea măcina inca multa vreme trupele sovietice.
Regimul Urdareanu – Malaxa
03 Septembrie 2005 | de.
Constantin Argetoianu „Domnul e cu noi”