Argetoianu. Eu declar ritos ca sunt contra unui război cu Rusia. A începe un război cu Rusia, cu riscul de a fi atacaţi din spate de unguri şi de bulgari ar fi o nebunie. Nu ne putem bate singuri. Trebuie în toată aceasta afacere sa hotărâm în înţelegere cu Germania. Daca Germania ne sfătuieşte sa primim ultimatumul, să-l primim. Dacă, cum nu mă îndoiesc, Germania va câştiga războiul, ea va avea tot interesul sa reîntregească Romania, aceasta cu atât mai mult cu cât nu ma îndoiesc ca războiul actual se va termina cu unul între Germania şi Rusia.
Esenţialul pentru noi e să nu ne distrugem armata degeaba contra Rusiei, care ne va înfrânge şi ne va lua îndoit; să facem partea jocului, să ne retragem, să ne păstrăm armata intactă ca să ne apărăm împotriva ungurilor sau bulgarilor, contra cărora ne putem bate cu succes. Concluzie: să protestam, contra abuzului de forţă, dar sa primim condiţiile Sovietelor, oricât de dureroase ar fi…
Balif. Respingere şi război. Victor Iamandi. Idem. Victor Antonescu. şi asa, şi asa. Sa ne batem, dar numai putin. Un ceas pe zi? Ciobanu. Respingere şi război. Silviu Dragomir. Idem. Tracau Traian Popp. Idem. Gigurtu. Pentru primirea ultimatumului. Christu. Răspuns simplu: „Sunt de părerea d-lui Argetoianu”. Dr. Hortolomei. Respingere şi război. Cancicov. „Sunt de părerea d-lui Argetoianu”. Slavescu. Primirea ultimatumului. Ralea. Idem. Generalul Ilcus. Idem. Nu ne putem bate. Giurescu. E de părerea d-lui Argetoianu. Bentoiu. Pentru primirea ultimatumului. Portocala. Idem. Ghelmegeanu. E de părerea d-lui Argetoianu. Miţita Constantinescu. (Regele ii da cuvântul spunându-i: „Miţita, fii scurt…!”). Vorbeşte de coordonate, spune prostii inutile şi conchide la primirea ultimatumului. Andrei. Primirea ultimatumului. Macovei. E de părerea d-lui Argetoianu. Urdareanu. Face pe farsorul. Demnitatea Regelui nu-i permite o umilire fara sa reacţioneze. Sa mobiolizam, şi sa cerem sa tratam. Tătărescu. Expune ca frontul pe care ne rezemam s-a prăbuşit şi ca altul nu a fost ridicat în loc…
N-avem alta soluţie decât sa ne plecam – dar sa încercăm sa mai îmbunătăţim condiţiile.
Tătărescu mai informează Consiliul ca Regele s-a adresat personal Germaniei şi Italiei şi ca se aşteaptă răspunsurile.
Se hotărăşte sa se trimită la Moscova, ca răspuns ultimatumului, o telegrama prin care sa se întrebe despre locul şi data la care plenipotenţiarii noştri se vor putea întâlni cu cei sovietici…
Regele se ridica, dar ne declara convocaţi în permanenta. Sa plecam fiecare pe acasă şi sa aşteptăm sa fim rechemaţi. Atitudinea mea în Consiliu a impresionat şi a raliat majoritatea…
Toată după-amiaza de joi am stat acasă, tâmpit, incapabil sa scriu o slova. Prieteni multi au venit sa ma vadă, toţi au aprobat atitudinea mea.
Am fost rechemat la Palat la ora 9. Răspunsurile Germaniei şi Italiei sunt negative. Nu pot sa intervină. Vor interveni insa la Budapesta şi la Sofia ca sa menţină acolo linişte. Tătărescu citeşte textul telegramei trimise pe 4 cai la Moscova, ca sa ajungă înainte de expirarea termenului ultimatumului.
Pentru cazul în care răspunsul nostru ar fi judecat insuficient, reîncepe discuţia de la amiaza ca sa se hotărască daca admitem o capitulare pur şi simpla. Se repeta mărturisirile de la prima şedinţă cu următoarele schimbări: Mironescu, Balif şi Urdareanu trec de partea noastră, a celor care cu inima sfâşiată primim ultimatumul. La aceasta şedinţă de seara asista şi Vaida, sosit de la Braşov, care e şi el de părere sa primim ultimatumul…
După şedinţă, Regele ne opreşte pe Vaida şi pe mine şi ne roagă succesiv, cu lacrămile în ochi, sa nu-l lăsăm singur şi sa intram în Guvern, Vaida fara portofoliu, iar eu la Externe. Vaida primeşte. Sunt silit sa primesc şi eu – un refuz în asemenea împrejurări ar fi fost un act de laşitate şi un abandon al tarii mele. Pun o singura condiţie: sa fiu lăsat sa fac politica mea, care va merge pana la o alianţă cu Germania… Condiţia e primita… Aşteptam, Tătărescu, Vaida şi cu mine, la Palat, sa treacă termenul ultimatumului ca sa vedem daca nu cumva ruşii ataca… Suntem buimăciţi… Vaida, Sidorovici (la Propaganda, în locul lui Giurescu!) şi Nistor, fara portofoliu şi el, depun jurământul… La orele 1,20 nici o ştire de atac – în schimb o telegrama de la Moscova. Răspunsul nostru declarat insuficient. Ni se enumera o serie de condiţii care trebuie primite pana a doua zi, vineri la amiaza…
Consfătuire cu Regele: le primim. Telegrama la Moscova, de data asta semnata de mine. Ma culc la ora 4 dimineaţa…
Vineri la ora 11 am luat Ministerul în primire.
La orele 16 Consiliul de Miniştri unde fac o scurta dar emoţionantă expunere a situaţiei şi complectez informaţia miniştrilor cu cele întâmplate din ajun – după ridicarea şedinţei de seara a Consiliului de Coroana – şi pana atunci.
La orele 17 Consiliul Superior Economic – transmit preşedinţia lui C. Angelescu, vicepreşedinte.
La orele 18 primesc pe Fabricius şi pun primul jalon al unei ere noi. E incantat. La orele 19 primesc pe Lavrentiev cu Kokuliev – oribil – şi le cer permisiunea de mergere la Odessa pentru delegaţii noştri în comisia speciala ce se va întocmi în acel oraş.
Azi dimineaţă la ora 11, la Palat. Întâi singur, apoi cu Tătărescu. Cer Regelui sa se gândească asupra unui plan politic pentru viitor. Trebuie sa prevedem toate ipotezele fata de cererile posibile ale Ungariei şi ale Bulgariei. Regele e de acord şi ne cere o renunţare formala la garanţiile anglo-franceze. Reticente din partea lui Tătărescu. Aprobare fara rezerva din partea mea. Nu ne aduc nici un folos şi stau ca un grăunte de nisip în ochiul Berlinului. Convenim sa facem declaraţia de renunţare cu prilejul expozeului din Parlament, caci Camera şi Senatul au fost convocate pe ziua de azi, dar şedinţa va fi amânată pe luni, 1 iulie. Pe Fabricius il voi preveni insa în aceeaşi zi de sâmbătă.
La orele 17 Fabricius la mine. Ca gaj al celor spuse de mine în ajun ii dau vestea renunţării la garanţii. E foarte mulţumit.
Informez şi pe Ghigi, care s-a prezentat la mine, după Fabricius. Amândoi îmi dau ştiri liniştitoare despre cele ce se petrec la Budapesta şi Sofia.
„Bat într-una depeși la Moscova”
Totuşi la orele 19 Bardossi vine cu o falca în cer şi una în pământ să-mi ceara explicaţii despre mobilizare, idioata de mobilizare. Nota pe care mi-o lasa fiind cam seaca, il rog sa treacă maine după răspuns.