3 martie.

Duminica. Intru azi în al 70-lea an… Lumânarea s-a făcut muc, şi în curând se va sfârşi fitilul. Cum o vrea Dumnezeu. Deocamdată Dumnezeu mi-a dăruit o zi de primavare cu soare, foarte bine venita după 3 zile de ninsoare şi de viscol… A douăzecea iarna anul acesta…

Sumner Welles a vizitat ieri pe Hitler. Întrevederea, cu interpret şi în prezenta lui Ribbentrop, a durat o ora şi un sfert. Înainte de a pleca, Welles va mai întâlni o data pe Ribbentrop care ii va remite o scrisoare pentru Roosevelt din partea lui Hitler. Pana ieri, Hitler trata pe Roosevelt de inamic public nr. 1, acum ii scrie. Consecinţă nu este o însuşire a Führerului. Despre cele vorbite – secret. Dar presa germana e plina de ameninţări la adresa franco-englezilor şi cercurile oficiale declara ca armata aşteaptă numai un ordin pentru a declanşa „ofensiva de nimicire”. Intimidare a inamicului ca garnitura pentru propunerile făcute lui Welles, sau necaz fata de intransigenta celor din Londra şi Paris? Una sau alta şi poate şi una şi alta…

Oprirea transporturilor de cărbuni germani destinaţi Italiei a început ieri. Englezii au oprit şi au întors la Rotterdam patru vase intaliene în drum spre Genova. De fapt nu e o măsură noua, ci încetarea unei tolerante excepţionale acordata cu termen. In noiembrie, amiralitatea engleza a încunoştiinţat lumea întreagă ca nu va tolera pe mare nici un transport de marfa germana, chiar încărcată pe un vas neutru. In acelaşi timp, amiralitatea a făcut cunoscut Italiei ca excepţional va tolera câteva luni transporturile de cărbuni ce ii erau destinate, în aşteptarea încheierii unei Convenţii comerciale anglo-italiene. Termenul a expirat acum şi Anglia a revenit la ce considera dansa dreptul comun. Convenţia anglo-italiana nu s-a încheiat inca, dar se spera ca se va încheia în curând.

Măsura Guvernului englez, lucru ciudat, n-a produs o reacţie fulgerătoare în Italia, aşa cum s-ar fi putut aştepta, date fiind obiceiurile fasciste. Foarte calma, presa italiana ia act de cele întâmplate – cel putin deocamdată – şi spera ca negocierile anglo-italiene vor fi repede încheiate. Ziarele dezmint totodată intenţia Guvernului italian de a se aproviziona cu cărbuni în America: ar fi mult prea scump pentru posibilităţile Italiei. Atitudinea supusa şi binevoitoare a Italiei dovedeşte din doua una: sau ca Anglia a plătit-o deja bine ca sa tacă – sau ca frica de un conflict prelungit care sa o lipsească de combustibil sperie pe cei din Roma. In acest din urma caz s-ar dovedi în ce strica dependenta Italiei de Anglia. şi erau oameni, printre macaronari, gata sa declare război Marii Britanii!

Voluntari americani pentru Finlanda.

Papa Pacelli împlineşte astăzi 63 de ani şi un de când s-a urcat pe tronul pontifical. Te Deum la Catedrala Sf. Iosif, la care ar trebui sa ma duc, caci sunt decoratul Vaticanului. Ii iert insa – sa ma ierte şi ei!

Ziua de ieri a fost o zi neagra pentru aviaţia belgiana. Trei aparate belgiene au fost atacate deasupra Luxemburgului de un aparat german care a doborât doua din ele. Alte trei avioane belgiene au căzut pe diferite aeroporturi indigene distrugându-se şi ucigând piloţii sub sfărâmăturilor lor. Aviaţia belgiana pare mediocra, ca noroc cel putin…

Finlandezii trăiesc zile grele. Ruşii ataca în masa, cu tunuri grele şi cu o aviaţie numeroasa – în Carelia cel putin. Fata de aceasta puternica ofensiva, trupele finlandeze s-au retras pe o a treia linie de rezistenta care trece totuşi inca la Est de Viborg. Ruşii (dar ruşii nu se jenează sa minta), ruşii anunţă o însemnată prada de război lăsată de finlandezi în retragerea lor.

Pe când lucrurile merg cam prost pentru prietenii noştri în Carelia, la Nord-Est de lacul Ladoga situaţia e cu totul alta. Finlandezii iar au bătut rau pe ruşi, nimicind o brigada, luând peste 100 care de război, puşti, tunuri, camioane şi aprovizionări.

Din Statele Unite se anunţă ca a plecat primul transport de voluntari pentru Finlanda. De n-ar ajunge prea târziu şi de ar fi multi…

A apărut decretul-lege cu noul regim al schimburilor. Din cate am putut constata dintr-o repede citire a textelor nu s-a schimbat nimic din cele conţinute în proiectul prezentat Consiliului Superior Economic. S-a ţinut numai seama de cele câteva observaţii de detaliu făcute de Consiliu. O data cu decretul-lege au apărut şi trei jurnale ale Consiliului de Miniştri prin care se stabilesc normele de aplicare ale legii, suprimându-se şi primele la export înlocuite prin a doua prima valutara la schimbul devizelor. Vom avea prin urmare, de maine, livra la 850 lei…

N-a apărut insa legea lui Costică Angelescu pentru intensificarea producţiei, lege alandala pe care a trebuit sa o trecem vineri seara prin Consiliul Economic, într-o singura şedinţă, când ne-ar fi trebuit zece ca sa o examinam serios! N-a apărut nici legea pentru desfiinţarea Ministerului Propagandei, nici convocarea Corpurilor Legiuitoare pentru joi. Pentru aceasta din urma, Tătărescu îmi spusese ca va apărea azi. Poate ca s-a amânat din nou convocarea…

Avem ca oaspete în mijlocul nostru pe dl Widgwood Benn, deputat în Camera Comunelor şi unul din cei mai proeminenţi laburişti. Dl Benn ne va face o conferinţă maine seara, la care nu ma voi duce, şi va fi sărbătorit, tot maine, de asociaţia „Amicii Angliei” printr-un dejun la Clubul Miliardarilor, la care voi lua parte.

Ca propaganda, decât pe onorabilul Benn, mai bine ne-ar trimite Anglia o trupa de „fete” sa ne mai facă sa uitam de necazuri. Cu teoria şi cu vorba, sa ne mai slăbească.

Tara lui Hubsch!

01 Octombrie 2005 | de.

Constantin Argetoianu.

Germanii investesc în Romania