Între Piatra Detunată

Ș-al Sahastrului Picior,

Vezi o stâncă ce-a fost fată

De un mare domnitor.

Acolo de rea furtună

E lacașul cel cumplit,

Unde vulturul răsună

Al său cântec amorțit.

Acea doamnă e Dochia,

Zece oi, a ei popor,

Ea domnează-n vizunie

Peste turme și păstori.