Aici văzură toți israilitœnii judecata lui Solomon și să temură de dânsul și pricepură că lăcuiaște într-însul înțelepciunea lui Dumnezeu

Și auzindu israiliténii toți de această judecată ce făcu Solomon împărat, se temură de fața lui foarte și pricepură că iaste înțelepciunea lui Dumnezeu într-însul, ca să facă dreptate la judecată.

Și era lui Solomon muerile foarte dragi și-și luo mueri lui den neamuri streine, pre fata lui Faraon și den neamul lui Moavit și a lui Idumei și a lui Asirian și a lui Hetthei și a lui Amethan, de care neamuri și limbi poruncise Dumnezeu israiliténilor: „Să nu ia lor mueri dintr-acéle neamuri, nici muerile lor să nu ia bărbați dintr-acéle limbi, ca să nu întoarcă sufletele voastre cătră idolii lor”. Iar Solomon să află cu dânsele în curvie multă și-n toată necurățiia. Deci, deaca îmbătrâni Solomon, atât îi întoarseră muerile inima de cătră Dumnezeul lui Israil cătră dumnezeii lor, cât nu era nimic cu Dumnezeu inima lui, ci umbla tot după spurcatele și împuțitele lor lucruri și jertve. Și făcu Solomon păcat și ficleșug mare înaintea lui Dumnezeu și nu umblă pre voia Domnului, cum umblă tată-său David.