Roman, 14.1.1936

Iubitul meu Geo Bogza, îţi mulţumesc pentru reclama din „Vremea”, a fol foarte vizibilă, excelent plasată. Până azi n-am primit ştiri de la tine, aştept azi. Zilele acestea am vrut să-ţi expediel serviciul de cafea şi nişte şerbet, dar tatăl meu a fost boli nav şi n-am putut vorbi cu el, a stat la pat 10 zile şi a fosj şi un consult de medici, acum este mai bine şi a început să iasă din casă, însă e slăbit. Cu întârziere îţi anunţ enormul, extraordinarul succes pe care l-a avut reportajul tău cu Tita Cristescu în „Tempo”1, a fost o nebunie, îşi smulgea lumea ziarul din mâini; cu greu mi-am procurat un exemplar, nu se vorbea în oraş decât despre cele şapte borcane. Ţin să-ţi spun că în urma vizitei tale aici au rămas multe lucruri bune (nu literare); de exemplu aerisirea odăii se face acum mai intens şi mai des în timp ce sticla mea thermică este spălată mereu cu grăunţe. Toate sunt aici cum ştii, poetul Mormânt2 vine să mă vadă când n-are serviciu. Şi n-are serviciu niciodată. E un băiat bun, mai bun decât alde Hay, mă roagă să te întreb dacă ţi-a parvenit manuscrisul ce ţi-a trimis.

Iată cam toate ştirile de aici, te sărut cu drag atât pe tine cât şi pe dna Iacobel, al vostru, M. Blecher