Roman, 15. VI.1935

Dragul meu Geo Bogza, îţi mulţumesc nespus pentru interesul ce ţi l-ai dat cu] Blake1; azi-dimineaţă când l-am văzut atât de frumos ani avut o imensă bucurie, cum n-am mai avut (în aceeaşi măsură) şi la alte articole apărute. Înţeleg acum ezitările talej de la început şi găsesc pe Blake cam slab, cred că sunt] capabil de lucruri mai bune.

Zilele acestea mi-a venit o idee formidabilă: am în minte] câteva subiecte de esseuri extraordinare pe care le cos şi le descos în cap de mult, însă care nu pot merge la „Vremea'] pentru că cer spaţiu mare, zeci de pagini, iată deci ce amj decis: le voi scrie tot acum vara şi le voi face să apară îfll

1 M. Blecher: William Blake – vizionar genial.fi chinuit, „Vremea”! An VIII, nr. 392 din 16 iunie 1935, p. 5; şi în M. Blecher, Vizuinct luminată, ed. Cit., p. 255.

Volum puţin timp după Exerciţii. Îţi repet că subiectele sunt interesante şi mă voi căzni să le tratez foarte bine, cu mare atenţie. Va fi „coup sur coup” două volume unul după altul.

Esseurile sunt filosofice, însă cu nuanţă de stânga (totuşi fără a fi politice, înţelegi).

Cu Exerciţiile merg bine, cred că voi isprăvi până în august totul.

Îţi mulţumesc încă o dată pentru toate şi te sărut cu dragoste, M. Blecher

Dragă Elly, Ceasul pe care mi l-aţi adus voi încep să-l iubesc din ce în ce mai mult, e cum nu vă închipuiţi de frumos. Cifrele albastre îşi schimbă culoarea în timpul zilei şi sunt splendide; acum am curăţat masa de lângă mine, pe care stăteau o mulţime de lucruri inutile şi n-am lăsat decât ceasul care stă singur în mijlocul mesei.

În scrisorile precedente am uitat să-l rog pe Geo ca atunci când va veni la mine să aducă cu el radiografia pe care a făcut-o, s-o văd şi eu; eu nu sunt medic însă până acum mi-au trecut prin mână câteva zeci de radiografii şi le „citesc” cu multă uşurinţă.

Cred că doctorul care a spus că e ceva suspect ori nu e specialist ori a exagerat mult pentru că de obicei se văd clar lucrurile suspecte şi se pot defini imediat, de unde concluzia mea este că Geo n-are nimic la spate. Poate într-adevăr o mică scolioză din cauza înălţimii însă asta au toţi oamenii înalţi, aproape fără excepţie.

Cu dragoste şi dor mare, M. Blecher