Roman, 2.1.1935

Dragul meu Geo Bogza, Chiar acum am primit cartea poştală. Nici eu n-am făcut reveillonul, în noaptea aceea a spart un abces şi m-a uşurat mult căci până atunci era umflat şi mă durea tare; acum mă simt mult mai bine şi dorm noaptea bine – e o mare fericire.

În privinţa lui Lautreamont tocmai mă gândeam (nu suntem la întâia noastră coincidenţă) să scriu o trilogie sub titlul: Trei artişti infernali, William Blake, Marchizul de Sade şi Contele de Lautreamont. În urmă am abandonat ideea şi cred că n-ar merge la „Vremea”. Articolele ar fi mai bine separate, cred, în:

William Blake, poet şi pictor infernal

Povestea neagră a Marchizului de Sade

William Blake este acel pictor care la Westminster din Londra a lăsat cele mai turmentate şi halucinante picturi (foarte mult apreciate; aş putea să-mi procur şi reproduceri) şi care a scris o carte mistică diabolică Căsătoria Cerului şi a Infernului tradusă în franţuzeşte de Andre Gide.

Aş putea scrie acestea cu nota justă de senzaţional (fără a exagera) şi spunând lucruri care să intereseze pe cetitor (fără literatură inutilă, cu fapte exacte şi idei clare).

În tot cazul eu scriu mai departe Exerciţiile încât nu te necăji dacă „Vremea” n-ar vrea astfel de articole; le va veni poate şi lor timpul. Te rog deci să ştii că eu nu stau degeaba şi că vreau să isprăvesc deocamdată ceea ce am început.

Te rog mult de tot nu spune nimănui de aceste proiecte, dar absolut nimănui; îţi mulţumesc.

Ieri a fost din nou pe la mine Hay cu care m-am certat puţin, fiindcă prea e de tot stupid, însă azi a revenit.

Te sărut cu drag, sărutări lui Elly, cu dor şi din toată inima al vostru, M. Blecher