INSOLA TENEDOS ȘI CANARIS

Fragment din călătoria d-lui D. Bolintineanu in Arhipel

https://biblioteca-digitala.ro

https://biblioteca-digitala.ro

INSOLA TENEDOS ȘI CANARIS

— Fragment din călătoria domnului D. Bolintineanu in Arhipel —

AS

Ne apropiam de această insolă poetică atît de renumită în istoria veche. De aici ochii se încîntă asupra unei infinităţi de insole semănate pe fața de azur a mărei.

În timpii vechi, ştinţele și artele infloreau în aceste insole ; fiecare pagină a istoriei lor aduce aminte o epocă strălucită, o faptă minunată, un nume imoral. Astăzi, singurătatea şi barbaria îşi dispută locașul vechei civilizaţiuni. Locuitorii de astăzi cu fesuri și cu cecşiri abia știu că sînt oameni. Sclavi ai streinilor și mai sclavi încă ai ignorenţei lor, rătăcesc în sînul acestor stinci, turburaţi toată viața cu singura ocupaţiune a trage din inima rece a pietrelor hrana lor și a tiranilor lor.. Cu toate acestea, natura este încă frumoasă, deşi a pierdut cununa strălucitoare ce numai civilizaţiunea știe să împletească. Muzele, deşi mute, deși cu vesmînt de doliu, vin încă pe marginele rîpelor, cu ochii plini de lacrimi și visează la vechea prosperitate. În adevăr, aceste insole păstrează încă poezia lor ; un poet francez le compară cu un buchet de îlori într-o cupă de cristal. Ele au vărsat în cîntecele lugubre şi rizătoare ale lui

219

https://biblioteca-digitala.ro

Byron un parfum de suavitate antică și de durere poetică, cel mai mare merit al bardului albion. Insola Tenedos și-a păstrat pînă astăzi numele său vechi. Numai turcii o numesc Bogaz-Adasi, Strabon în a XII-a, Ed Takel, III, 116, zice că de la coasta Troadei din Asia, de care este despărțită printr-o strimtoare, sint patruzeci de stade de lărgime, şi insola are opizeci de stade de circuire. Tărîmul coastii insolei este muntos şi pietros; țărmurile sînt stîncoase. Productul principal al acestii insole este vinul care are oarecare popularitate. Pe medaliile vechi ale insolci se vede scobit un topor cu două tăișuri și o ramură de viţă încărcată cu struguri. În vechime, Tenedos avea o cetate, Eolis, un templu al lui Apolon Smintien și două porturi. Cetatea înflorea pe timpul Troadei. Originea acestui surnume dat lui Apolon vine, dupe mai mulţi autori vechi, dintr-o fabulă locală. Mularii se chemau de criti, de eolieni și alte popoare ouivYoc; acesti mulari făceau mari stricăciuni pe luncile Troadei. Se consultă oracolul Delfilor, care dete ordin să se sacrifice lui Apolon Smintien. Pe două medalii antice se văd doi mulari cu. capul strălucit al acestui zeu. . Diodor din Sicilia, V, 83, Cic. nat, De or., III, 15, zice despre această insolă că în vechime era locuită în chipul următor : „Tepes, fiul lui Kiknus, rege al Coloniei, în Troada, era un om vestit prin curagiul său ; adunind un număr de colonieni, plecă și veni să subjuge insola Leukofris, ce era situată în faţă și deșartă, împărţi moşii pe la supușii săi, fondă o cetate și o numi cu numele lui Tenedos ; guvernă cu înțelepciune și, încărcînd pe locuitori cu faceri de bine, își făcu în viaţă o mare reputare, iar după moarte meriiă onoarele diverse : i se ridică un tumul și se asezară, în onoarea lui,

250

https://biblioteca-digitala.ro

niște sacrifice. Această datină s-a păstrat pină mai încoa,“*

Cu toate acestea, fabula joacă o mare rolă în lucrurile popolilor vechi. Ea a dat o altă directiune credinţii tenedonilor. Se zicea că Kiknus cra fiul lui Neptun ; luase de soţie pe Proclea, sora lui Caletor care se ucise de Aias, pe cînd căuta să arză vasele lui Protesilas. Din această căsătorie se născură Tenes și Xemista. Dupe ce muri Proclea, Kiknus luă de soţie pe Filonom, fiica lui Crogasus. Această Filonom se înamoră de fiul ef vitrig

Tenes, care, dupe ce înţelese patima criminală a mumi-sei, nu voi să o vază; dar femeia, de Ja amor trecu la furie și se plinse soţului său că Tenes a voit să o violeze. Scoate martor întru aceasta pe un jucător de fluier de la curiea ei. Kiknus crezu în virtutea femeii sale şi dete ordin să piarză pe fiul său. Pe Tenes și. pe soru-sa, ce ceru să moară împreună cu frate-său, îi închiseră într-un coș şi îi aruncară astfel în mare. Coşul notînd pe mare, se împinse de valuri pe coasta insolei Leukofris. Tenes fu găsit cu sora-sa în coș; scos și proclamat rege al insolei de locuitorii ei și numi insola cu numele său de Tenedos. Kiknus, în sfirşit, a aflat adresul și a cunoscut inocenţa fiului său. Merge la Tenedos să se împace cu fiul său, dar acesta nu numai nu voi să-l vază, ba încă merse la port şi tăie cu sccurea funia ce ţinea vasul părintelui său la mal.

Virgil vorbeşte de această insolă că se afla în mare înflorire.! -

1 „Zace-n ajunsul vederii o insulă,-n mare, vestita / Tenedos, plină de-averi...“ (Vergiliu, Eneida, Cartea a II-a, în traducerea lui G. Coşbuc) (n.e.).

. 251

https://biblioteca-digitala.ro

Insola aceasta, pînă a nu lua numele de Tenedos, se vede că purtă și alte numiri, cum se vede în legendele vechi, de : Kalinda, de Lirnesus, de Leukofrie ete. Bochart dă o origine feniciană

cestii insole, pe care o aduce de la 'Ten-edan, : însemnă în limba finiciană pămînt roşu, cu care s-ar fi făcut aici oale. Louis Le Croix ește de părere că Tenedos fu în timpul prosperității sale o colonie sau un cantor finician, singurul lueru ce Bochart zice că poate să explice prosperitatea insolei d=atunci şi se întemeie pe zisele lui Raoul Rochette care crede că Tenedos are o origină crită şi Cretul fu încă o insolă finiciană.

Tenedos fu despuiat și stricat de cetele venite spre înconjurarea Troadei. Tenes, regele insolii, se ucise de mîna lui Ahil. Pentru aceasta. locuitorii insolei făcură o lege care oprea d-a se pronunţa numele acestui erou în timpul lui Tenes.

În dosul înălțimelor acestei insole se ascunse flota grecilor dupe ideea lui Ulis, ca să înșele pe troieni, ce se înturnascră spre Grecia. Ecce autem gemini a Tenedo tranquilla per aua (Horresco referens) immensis orbibus angues Incumbunt pelago, pariterque ad litora tendunt...!

Zice Virgil că de la Tencdos pleacă șerpii săi cei doi ce trec marva și merg să muşte pe Laocoon şi pe fiul său. Cetatea Tencdos se rezidi de grecii care o 'şi dărimaseră. Pe la 1210 înainte de Hrist începu emigrația eolienă. Prima expediţie fuse condusă de Pisander și de Orest. Pindar zice apropo de Orest „care ar fi condus pe ţărmul Te-.

1 „lată pe-al apelor luciu tăcut, vin repede-n cercuri | Fără măsură de mari doi şer pi (şi-a spune mi-e groază !) / Repezi prin valuri se-ntind şi cărarea li-e ţintă spre mauri... Ubid.) (n.e.].

[i] a W

https://biblioteca-digitala.ro

nedos o trupă eolină cu arme de aramă“, cu toale că acest din urmă muri bătrîn şi liniștit pe tronul părinţilor lui. Tenedos dupe acea epocă se numără în rindul posesiilor eoliene dupe epitetul ce-i da mai mulţi autori, între alţii Denis Perivgetul. Dupe ce căzu în puterea eolienilor, Tenedos dispăru din istorie, pînă către al VI-lea secol, pe timpul cînd dominarea perșilor se așază peste grecii din Asia Mică şi din insole.

Tenedos căzu în puterea perșilor şi le dete ajutor. Dupe bătaia de la Salamina și de la Mycal, Tenedos căzu sub atenieni ca insolă tributară, apoi sub lecedemonieni. de la care iar veni sub confederația celor dintăi. Tenedos fu despoiat de Nikolok către 378 nlainte] Ch., locotenent al:spartiatului Antalcidas şi care se retrase repede la Abidos. De aci se dete lui Alexandru cel Mare. Arien zice că dupe aceasta Tenedos căzu sub perși din nou, dar iar se scăpă. După moartea lui Ale„Xandru, păstrind oarecare libertăţi interioare, această insolă se afla sub înriurirea vecinilor popoli potenţi din Asia Mică. Pe la 129 căzu în,puterea despotică a romanilor. Verres, dupe ce despoaie insula de bogăţiile sale, îi luă chiar statua. vestită a lui Tenes, eroul și fondatorul ei. Sub Vespasien se declară provincia romană. Pe la 73 ani nainte de Hrist aproape de această insolă Lucullus, general roman, sparse o parte din flota lui Mitridat ce trimisese în Italia în ajutorul lui Spartacus.

Sub împărăţia Orientului, insola nu făcu nimica însemnat. Însă suferi de atacurile piraţilor şi ale arabilor. Veniţianii o luară sub puterea lor dupe a patra cruciadă, dar Vatatzesi o reluă la urmă. Sub Otman, pe la 1307, turcii începuseră să prade

259

https://biblioteca-digitala.ro

insolele Arhipelului și Tenedos încă nu scăpă de a lor furie,

Împăratul Paleolog Ion şezu în Tenedos Aoi ani, înainte d-a se urca.pe tronul cezarilor (1353 —1355). Sub acest împărat, locuitorii din Tenedos se revoltară contra unui italian, Martin, ce îl lăsase împăratul a-i guverna. Dar revoluţia lor se stinse îndată ce împlăratul] se arată din nou la Tenedos. Pe la 1364, veniţienii cerură insola de la Paleolog, care întăi refuză, dar la urmă fu silit să o dea. Pe la 1377 Andronic, ce detronase pe tată-său Ion Paleolog, plecă spre Tenedos cu douăzeci și două de galere. Dar Carlo Zeno ce comanda forța venețiană îl reîmpinse cu mare suc-

ces pe Andronic și pe genovezi. Rezbelul continua între genovezi și venețieni ; pacea dă pe Tenedos venețienilor. Turcii luară insola de la venețieni sub Mahomet al II-lea, dar pe la 1656 venețienii reluară această insolă dupe cincisprezece zile de înconjurare. În urmă turcii se încercară să o reia de la venețieni, dar în deșert. Tocmai în anul 1657 putură să-i dea de cap, silind pe veneţianu Toredano ce comanda șapte sute oameni a se preda ; de atunci rămase în puterea otomanilor.

În timpul resurecţiei grecilor, insola Tenedus rămase liniştită. La 1822 flota otomană se arse aici de vestitul Canaris.

Canaris plecă cu o barcă, un hidriot, Chiriac, cu alta, amîndoi preparaţi să puie foc flotei otomarie. Gardienii mărgineni îi văzură fără nici o bănuială alungind unul din capetele insolei. Barcile lor purtau pavilionul otoman şi se prefăceau ca eum ar fi urmăriţi de greci. Se strecurară printre țărm și printre flotă. Barca lui Canaris se încurcă în

234

https://biblioteca-digitala.ro

”

vasul amiral, unde și puse foc, strigindi „Veţi arde cu totul ca la Hio!“

Spaima se împrăștie peste turci. Cu toate acestea, aprinzătorul lui Canaris, nefiind bine întocmit, se stinsese ; fu silit să se înturne, ca să aţiţe “focul. Turburarca în care se aflau turcii îi opriră d-a se mai gîndi să tragă într-ânsul cu puşti. Astfel avu timp să scape. Vasul amiral se aprinse cu atita repejune și teroare, că din două mii şi mai bine de oameni ce se aflau într-însul abia putură scăpa amiralul și cu vro treizeci de inşi; ceilalţi toţi pieriră, unii se aruncară în mare, dar se înecară ; alţii arseră, alţii se aruncară în aer și se pulberară. Strigările de spaimă se ridicau la cer. Al doilea aprinzător al lui Chiriac hidriotul puse totodată foc la una din cele mai mari vase otomane. Tunurile vasului înfierbîntate se descărcară singure și adăogară spaima în flotă otomană; soldăţii turci din fortereță crezură că au sosit flota grecilor, se puseră să tragă cu tunurile în flota turcă, Restul flotei căta să scape prin fugă, o furtună teribilă cade peste dinsa, cele două vase aprinse săriră în aer, două alte fregate şi o corvetă, lăsate singure, căzură lîngă Pares ; alte două fregate şi douăsprezece bricuri picară pe ţărmurile Troadei. Canaris cu ceilalţi aprinzători în număr de șaptesprezece oameni stau de se uitau la această învălmăşeală teribilă. Iar locuitorii din Tenedos rămaseră liniștiți ca totdeauna : se crede că, din toţi grecii, cei de la Tenedos-se deosibesc prin moliciunea lor!.

Noi ne folosirăm de puţinul timp ce face aici

1! Auziţi, boieri, nu sînteţi singuri în lume (a.a.).

255 https://biblioteca-digitala.ro

vaporul și merserăm să vizităm satul de astăzi din insolă.

Din înălţirnele insolei vederea este încîntătoare. Marea cu insolele ei vecine și pămîntul Asiei şi Europei se înfățișează sub formele lor bizare şi felurite, al căror capăt depărtat spre nord-vest este Muntele Athos, sub manta sa de aburi.

Fine

https://biblioteca-digitala.ro