Toți morții din mormânturi,

Cu ghearăle-ncleștate,

Ca frunzele uscate

Ce zbor când suflă vânturi, 

Spre Mihnea alerga;

Iar vârcolacii serii,

Ce chiar din lună pișcă

Când frunzele se mișcă

În timpul primăverii,

Țipând, acum zbura.

Șoimanele ce umblă

Ca vijelii turbate,

Colore deșirate

Cu forma ca o turlă,

Din munți în văi călca.