D-astăzi, munca-ne e-a noastră
Ș-o schimbăm pentru pămînt.
Mîncați voi țărîna voastră !
Munca noi n-o dăm în vînt.
Și, de vreți s-aveți cuvîntul,
De vreți a vă domiri :
Este-al brațului pămîntul,
A-l lucra, nu a-i robi.
Pîinea, fierul o rodește ;
Tot cu fierul ne-o păstrăm ;
Ea e-a celui ce-o muncește ;
Trîntorilor n-o mai dăm.
V-am cerut, de milă, dreptul
Cu tocmeală între frați.
Nu vreți ? Ni-l ținem cu pieptul,
Și veniți de ni-l luați !
Paris, 1851, ianuarie