O, cît ești de frumoasă și jună, Țara mea!

Brunetă părăsită ce răul chinuia!

O, ranele de fiare îți sunt de tot adînci:

Te-au chinuit cumpliții pe cît ai fost pe brînci!

Dar Francia, Englitera, Sardinia s-au prins

Să-ți dea răpită stemă. Un fulger din Paris

A spart a tale temniți. Acum, că te-au găsit,

Te recunosc de soră, uitînd ce-ai suferit.

Te scoală în picioare, vorbește-n glasul tău,

Vorbește fără teamă c-ascultă Dumnezeu!

Ațintă-i și-i îngheață daca-ți mai vin lingăi,

Mîrșavi fără onoare, ceva plătiți călăi

Și-or vrea să-ți ceară mîna pe care au trădat.

Fiica Romii ori ia popol, ori va sînge de-mpărat.

Zestrea ei acum e mare, stema i s-a legiuit,

Fiii ei acum sunt liberi, brațele s-au înmulțit.