XII

Iartă, Doamne, dopotrivă pe tot neamul omenesc!

Pe tiranii ce turbează cînd încep ca să bea sînge,

Care, orbi-n a lor turbare, sug p-acei ce se smeresc

Și zburlez ca niște fiare cînd privesc pe cel ce plînge.

Iart-un preot ce te vinde;

P-ăi de-și uită datoria;

P-ăi de-ncurajez sclavia;

Pe cel care se întinde

Să ia hrana-ălui sărac.

Pe cel ce nedreptățește ca și p-ăl nedreptățit,

Tartă p-ăl de-ncurajază crimile cele spurcate;

Pe cel ce se veselește de un rău oe altul pate;

Pe cel care, dupe plac,

Dă dreptatea la-ăl greșit.

Share on Twitter Share on Facebook