Ș-izbindu-i sabia-într-o lovită,

Alta-i întoarsă de-alaltă parte,

Cu mult mai amară și cumplită.

Cade turcul de grabnica moarte

Împresurat și mușcă pământul,

Iară viteazul iute ca vântul

Calul inimos de frâu apucă,

Sare-în oblânc ș-a hărțui-începe.

Turcii uimiți ca și de-o nălucă

De-abia vreme-avură-a să precepe

Că-aicia nu-i treabă țărănească,

Ci caută-în arme să să-ocrotească.