Începuturi de filozofie. Presa

Şcolile greceşti fură acelea care dădură ascultătorilor întâia idee a unei filozofii de catedră. Cugetarea se mărginea până atunci la comentariile etico-religioase, la cărţile despre arta de a trăi mult (Macroviotica) sau de a muri odihnit (îndeletnicire despre buna murire). În 1826 Eufrosin Poteca tipări nişte Cuvinte panegirice, în care se încerca a da o noţiune despre principii, despre „întâiele începuturi ale celor ce sunt: Trup, Suflet şi Minte” (cum s-ar zice: univers fenomenal, spirit universal şi idee) şi a schiţa o clasificare a disciplinelor speculative şi experimentale. Un Teodor Kirangheleu din Naxos, auditor al cursurilor lui Vamva din Bucureşti, ar fi fost un filozof cosmopolit, socotind drept patrie tot pământul, simţindu-se fratele oricui şi membru al întregii familii umane. Credea în metempsihoză şi se bănuieşte că se ferea să mănânce carne de animal, ca nu cumva să strice sălaşul trecător al vreunui duh. Ioan Zalomit (1810-1885), care în 1848 ţinea la Berlin o dizertaţie inaugurală cu titlul Principes et merites de la philosophie de Kant, na mai avut după aceea nici o activitate intelectuală.

Mulţi socotesc ca întâia revistă naţională Khrestomaticul romănescu scos de Teodor Racoce la Cemăuţi, în 1820. Cartea e însă mai mult un magazin cu traduceri fără actualitate. Cam în acelaşi spirit, dar cu mai mult element jurnalistic, e Biblioteca românească, sau adunări de multe lucruri folositoare, întocmită în 12 părţi de Zaharia Karkaleki, începând din 1829, la Buda. Adevăratele prime gazete sunt Curierul românesc al lui Eliade (8 aprilie 1829) şi Albina românească a lui Asachi (1 iunie 1829). În Ardeal, Ioan Barac edită în 1837 Foaia Duminicei, iar George Bariţ, din 1838, Gazeta de Transilvania. În ordinea literară, Eliade scoase în 1835 Gazeta teatrului naţional şi din 1836 Curier de ambe sexe. G. Bariţ dădea în 1838 Foae pentru minte, inimă shi literatura. În 1837 Asachi veni cu Alăuta românească, supliment la Albina, care avu mai multe serii. C. Lecca tipări şi el la Craiova, în 1838-1839, Mozaikul. Icoana lumei a lui Asachi, din 1840, e un foarte frumos ilustrat magazin. O adevărată revistă literară, întâia în înţelesul critic al cuvântului, e Dacia literară a lui M. Kogălniceanu (ianuarie iunie 1840).