„Jurnalul literar”

Jurnalul literar (1939) a urmărit în primul rând să formeze critici şi eseişti cu cultură solidă, universitară. El a izbutit, cu toată neprielnicia vremurilor, să ofere presei literare câţiva tineri de un merit inegalabil. Al. Piru continuă a se documenta, în articole speciale, încet şi adânc, preocupat îndeosebi de stabilirea valorilor. El e un spirit critic tinzând la construcţie. Adrian Marino e mai ales un eseist, curios şi malign, mare scotocitor de cărţi, cu un stil intelectual şi acut, încă de pe acum, de excursie livrescă. G. Mărgărit, înclinat mai mult spre lirică, pune în articole critice intuiţie fantastică şi expresie amănunţit plastică. G. Ivaşcu s-a dedicat tehnicii jurnalistice.