Mărturisirea lor

Ei mărturisesc mai întîi o tristeţe veşnică şi socotesc că în toate lucrurile naturale nu este nimic de mîngîiere, nimic plăcut şi nimic de mirare, afară de sectele lor. Petrec totdeauna într-o tăcere adîncă, totdeauna în cugetare, pomenind mereu ceasul morţii care vine (o, daca şi noi creştinii am urma patimilor Mîntuitorului şi am cugeta că moartea noastră stă lîngă uşă), oftează şi deplîng clipa trecută şi cea viitoare a vieţii. Pe lingă aceasta profesează înfrînarea şi celibatul, dar să nu ia femei li se porunceşte prin sfat, nu prin lege. De aceea, în prezent se află un număr foarte mic din cei care ţin şi respectă această rînduială în întreaga regiune muham-medană. Căci în afară de posturi – care nu uşor sînt acceptate de credinţă –, pentru a-şi păstra şi mai bine pudoarea nevătămată, răsucesc mădularul ascuns, îl încuie cu un inel de fier sau de aramă de o greutate nu mică şi mai au de asemenea obiceiul a înfăşură pe deasupra kiulahului, adică a căciulii, nişte lanţuri foarte grele, pînă la 5 kg, în loc de tulpan, ca prin greutatea aceluia să aibă capul plecat spre piept, iar ochii aţintiţi în pămînt. Sînt foarte stăruitori în versificare şi poetică. Din aceste secte a provenit preaslăvitul versificator Neşri, care după ce a scris foarte ritmic, cu mare frumuseţe şi artă, dar lucruri potrivnice rînduielilor lui Muhammed şi contrarii legii dinCuran şi hulitoare de Dumnezeu, după hotărîrea judecătorească a fost omorît prin jupuirea pielii . Scrierile şi sentinţele lui sînt la aceşti dervişi într-o cinste nu mai mică decît Curanul însuşi. De aceea nici nu este la muhammedani foarte slăvită secta lor, nici foarte lăudate rînduielile şi religia ei. Şi se spune că acest Kalender a fost pe la anul 615 al Hegirei. Spre dispreţuirea lui se spune mai ales că în timpul cînd creştinii au luat Ierusalimul de la sarazini, în sarcina lui căzînd apărarea părţii cele mai mari a cetăţii, era beat . Cu toate acestea ei nu tăgăduiesc că a fost învăţat, înţelept şi foarte iscusit în meşteşugul doftoricesc şi împodobit cu celelalte virtuţi morale (afară de viciul beţiei), bărbat preasfînt şi totodată foarte renumit prin minunile lui.