Bairamul mare

Bairam în limba simplă turcă înseamnă veselie, praz-nuire şi zi solemnă ; însă în limba arabă au obişnuit a o numi mai frumos Idi şerif, Idi mubarek,adică sărbătorire, sau veselie sfîntă şi cu fericire, şi altele . Această zi a marelui Bairam se sărbătoreşte în prima zi a lunii Şevval, care vine după luna Ramazanului, adică a postului (despre care am vorbit pe larg în capitolul Despre Ramazan). Iar această primă zi din Şevval în care se prăznuieşte Bairamul este observată de ei nu astronomiceşte, ci politiceşte , adică atunci cînd apare primul sfert al cornului lunii. De aceea, pentru că uneori e senin iar alteori vreme rea, se întîmpla adesea că judecătorul Constantinopolului fixează [Bairamul] în a doua sau a treia zi a lunii Şevval. Şi deşi după Ruznam (adică după calendar) şi Takvlm (condica zilnică) a calculului astronomic nu li se poate tăinui nici un moment al lunii noi, căci sînt foarte iscusiţi în ale astronomiei, ei socotesc porunca lui Muhammed drept mai sigură şi mai de grijă decît cel mai adevărat şi nemincinos indiciu matematic şi aritmetic. Căci acela a poruncit: „Vezi luna, începe postul Ramazanului ; vezi luna, fă Bairamul”. (Iar cîtă stăruinţă depun ca, pe cît e cu putinţă, să vadă luna nouă a lunii Şevval, am spus în capitolul Despre Ramazan.)