Mîgîietorul

Pavel însă, spun ei, în locul unde era scris Muhammed, nesocotindu-l în chip mincinos, a substituit pe acel Firakilitis, numele Duhului Sfînt Pàρ¡klhτοV, „Mîngîietorul”, pe care Domnul Iisus a făgăduit să-l trimită de la Tatăl său apostolilor .

Ei spun că este o jignire adusă lui Hristos de creştini care îl mărturisesc Fiu al lui Dumnezeu şi Dumnezeu, pe cînd el însuşi n-a grăit nimic de felul acesta despre sine, ci totdeauna şi pretutindeni propovăduia că este Fiul Măriei şi Fiul Omului. De aceea, în Curan, capitolul 14, este arătat Dumnezeu grăind parcă lui Hristos : „O, Iisuse, Fiul Măriei ! Oare tu îndemni pe oameni să te considere drept Dumnezeu şi pe mama ta drept Dumnezeu şi să vi se închine ?” Răspunde Hristos : „Dă-mi, Dumnezeule, să nu spun altceva decît adevărul şi, dacă am grăit cîndva tu ştii, căci tu eşti cel ce cunoşti cele ascunse ale tuturor inimilor, cel ce pătrunzi cele ascunse ale inimii mele, iar eu pe ale (inimii) tale nicidecum. Deci tu ştii că n-am vorbit oamenilor nimic de acest fel şi nimic nu i-am învăţat în afară de poruncile tale, adică să te cheme pe tine Dumnezeul meu şi al lor şi să se închine ţie, şi că le-am fost lor martor cît timp ţi-a plăcut ţie. Iar acum, după ce m-ai înălţat dintre ei la tine, numai tu eşti cunoscătorul lor si le vei răsplăti lor cu rău, sînt poporul tău ; dacă le vei ierta tu eşti de nepătruns şi înţelept”. Pentru această jignire adusă lui de către oameni, născocesc că Domnul Iisus, înaintea Judecăţii celei de obşte, va cere de la Dumnezeu dreptate şi răzbunare şi-i va acuza pe cei ce au denaturatEvanghelia pentru că el singur pe sine niciodată nu s-a numit Fiu al lui Dumnezeu, ci îl arăta pe apostolul adevărului Muhammed, care avea să vină după el, drept cel mai de pe urmă dintre proroci, căruia trebuie să-i creadă fără nici o îndoială. De nu vor face aceasta, toţi vor pieri şi nu se cade a nădăjdui că prin mijlocirea lui (a lui Hristos) vor putea scăpa de muncile cele veşnice.