CEI DE SUS, PAMPON. MIȚA și CRĂCĂNEL, apoi lume din bal
PAMPON: Iaca turcul! A! în sfârșit. (toți trei coboară melodramatic în fața Catindatului; figura danțului se sparge; Didina, Nae și Iordache se retrag deoparte spre ușa din fund în stânga și ascultă; Mița mai la spatele lui Crăcănel și lui Pampon, care s-au oprit țintă în fața Catindatului înmărmurit; Mița a scos din buzunar sticluța și pândește.)
DIDINA (încet) : Pampon!
NAE (încet) : Mița!
IORDACHE (încet) : Crăcănel!
CRĂCĂNEL (fioros) : Jos masca!
CATINDATUL (tremurând) : Pentru ce?
CRĂCĂNEL: Până aici ți-a fost, Bibicule! (stau amândoi gata să-l apuce)
CATINDATUL: Iartă-mă, nene Iancule, nu mai fac! (pune mâna să-și scoață masca)
MIȚA (care a pândit momentul, n-apucă el să-și scoață masca, și-i aruncă sticluța în ochi): Na, mizerabile! (fuge prin fund)
CATINDATUL: A! Săriți! ajutor! (vrea să fugă)
(Pampon și Crăcănel îl înhață și încep să-i tragă; lume mascată și nemascată vine fuga din fund la dreapta; Didina, Nae și Iordache au și dispărut în fund la stânga.)
Cortina