Scena V

MIȚA singură în costumul de la bal, apoi DIDINA asemenea

MIȚA (venind din dreapta pe dibuite): Am găsit fereastra din odăiță deschisă și am intrat... L-am nemerit? ori nu l-am nemerit ? Da, trebuie să-l fi nemerit. Da, sunt o cremenală... (se retrage pe dibuite după paravan.)

DIDINA: Mare istorie!... Am înghețat așteptând afară în frig: a trebuit să intru înapoi pe fereastră. Nae trebuie să vie numaidecât cu Pampon. Trebuie să pândesc când or intra aici, să ies pe fereastră și pe aici mi-e drumul. Să poftească pe urmă d. Pampon acasă în costum de bal... să-l judec eu...

MIȚA: Auz mișcând... e cineva...

DIDINA: S-aprinz o lampă... (merge pe dibuite la masa cu lămpile)

MIȚA: Desigur e cineva...

DIDINA (a găsit chibriturile și aprinde lampa) : Așa...

MIȚA: A! (aparte) O femeie! dama de verde! (tare.) A! în sfârșit!

DIDINA (dând un țipăt de surprindere, se întoarce): A! (aparte.) O femeie! e republicana!

MIȚA (fierbând): V-ați speriat? pardon! Mă recomand! Mița Baston.

DIDINA (cu contenență):Mersi! și eu Didina Mazu.

MIȚA (jocul crescendo): Ce cauți aici, madamo ?

DIDINA (cu un ton mai sus): Da' d-ta ce cauți aici, madamo?

MIȚA (jocul crescendo): Eu sunt la amantul meu!

DIDINA (foarte de sus): Și eu sunt la amantul meu!

MIȚA (izbucnind): La amantul d-tale?... Amantul d-tale... a fost... era... este... amantul meu! D-ta, ca o infamă, mi l-ai răpit! (luând o poză de atac și cu tonul tragic) Una din noi două trebuie să moară!

DIDINA (pregătindu-se de luptă): Să vedem care... Poftim!

(Mița se repede turbată la Didina, care se repede și ea și o întâmpină. Amândouă țipă și se încleștează, spumând, una de alta.)