Sărac, fără putere,

În lume sunt ursit

Prin valuri de durere

Să trec necontenit

Am suflet... dar suspine

Printr-însul trec mereu,

Precum trece prin vine

Al morței fior greu;

Căci el daca iubește

Un dulce nenufar,

Iubirea-i se umbrește

De un dispreț amar!

În van vreau prin iubire

Ferice să mă fac:

Vai! nu e fericire

Aici pentru sărac!...

O zi n-avui senină

În care să trăiesc;

Viața-mi azi declină,

Ca floarea mă pălesc!

Durerea mi-este mare,

Profund e al meu dor!...

O! lacrime amare,

Grăbiți! căci voi să mor!