Bibliografie

Influenţa polonă asupra cronicarilor, semnalată mai dinainte de Ştefan Orăşanu, Cronicarii moldoveni din secolul al XVII-lea, Bucureşti, 1899, p. 85 – 94 (la Ureche), a fost pusă în cadrul ei firesc de N. I o r g a, Istoria literaturii româneşti în secolul al XVIII-lea (1688-l821), Bucureşti, 1901, voi I, cu deosebire p. 19 – 25 (tratează chestiunea în general; trebuieşte însă urmărită şi la fiecare cronicar în parte). Chestiunea a fost tratată, după N. I o r g a, şi de Ramiro Ortiz, Per la storia della cultura italiana în Rumânia, Studi e richerche, Bucureşti, 1916, p. 6-l8. Problema influenţei polone a fost reluată şi adâncită în legătură cu opera lui Ureche, Simion Dascălul şi Miron Costin, de P. P. Panaitescu, Influenţa polonă în opera şi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche şi Miron Costin, Analele Academiei Române, Mem. secţ. ist., s. a IlI-a, t. IV, mem. i, Bucureşti, 1925. Despre suzeranitatea polonă C. Racoviţa, în Rev. ist. rom., 1940, p. 237 —332.

Ideile despre originea latină a neamului şi a limbii noastre la umaniştii italieni au fost adunate de A 1 e x. D. Marco, Riflessi di storia rumena în opere italiane dei secoli XIV e XV, în Ephemeris Dacoromâna (Annuario della Scuola Romena di Roma), I, 1923, p. 338 – 386. Ştirile posterioare secolului al XV-lea, la Claudiu Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana del cinquecento, Bucureşti, 1929, Bulletin de la Section his-torique de VAcademie Roumaine. Despre Aeneas Sylvius şi ţările româneşti v. şi Marin Popesc u-S p i n e n i, în Revista geografică română, I, 1938.

Pentru ideea originii romane la umaniştii saşi, v. dr. K a r 1 K 1 e i n, Ritmănisch-Deutsche hiteraturbeziehungen, Heidelberg, 1929, capitolul Hutnanismus und Reforma/ion, p. 59 şi urm.

Bibliografia ediţiilor şi studiilor asupra cronicarilor poloni, la Gabriel Korbnt, Literatura Polska, tom. I, ed. a Ii-a, Warszava, 1929 (indice).