Bibliografie

Opera lui Stavriuos a apărut sub titlul: AvS >otya ©eiaii; tou Euae|3eaT&TOO x«î îvSpetOTâTou Mix<Xr|X p”oe06Sa, Veneţia, 1638. Traducere în limba română: Teodor M. Eliat, Vestitele vitejii ale lui Mihai Vodă, ce au stăpânit Ţara Rumânească şi Ardealul de la anul 1588<sic>şi până la 1601, care mai întii s-au tipărit în limba grecească la anul 1806, în Vineţiia, în poezie, de smeritul ieromonah Neofit, iară acum întâieaş dată tradusă din greceşte în rumăneşte de Teodor M. Eliat şi date în tipariu cu cheltuiala şi cu îndemânarea unor iubitori de înmulţirea cărţilor în limba românească. Traducerea lui T. Eliat a fost reprodusă de G. D e m. T e o d o re seu în Literatura şi arta romană, II, 1897, p. 307 – 327, şi de N. Iorga, la Vălenii de Munte, în 1910. O altă traducere de Maxim a fost publicată de Papiu II arian în Tezaur de monumente istorice, Bucureşti, 1862, I, p. 285 – 326.

Studii. Eugenie Predescu, în Magazinul istoric pentru Dacia, I, (1845), p. 251- 276; G. Dem. Teodorescu, Studii neogrece despre români. Vistiernicul Stavrinos ~şi mitropolitul Matei al Mirelor, în Literatura şi arta română, I, 1896, p. 280-291; D. R u s s o. Poema lui Stavrinos. Modelele şi imitatorii lui Stavrinos. Stavrinos şi Matei al Mirelor imitaţi de Diacrusis. Stavrinos şi Matei al Mirelor imitaţi de Ignatie Petriţis. Stavrinos imitat de Spontis, în Studii istorice greco-romăne. Opere postume, tomul I, Bucureşti, 1939, p. 114- 144.

Rezumatul slavo-rus al poemei lui Stavrinos a fost descoperit de regretatul Iulian Ştefănescu într-un ms. de la Schottenkloster din Viena (codex 609 din sec. al XVIII-lea); vezi articolul acestuia în Revista istorică română, IV, 1934, p. 141-l74 (şi extras).

Gheorghe Palamed. Manuscrisul se păstrează la British Museum din Londra, sub nr. 5573. Textul a fost publicat de Emile Legrand în Bibliotheque grecque vulgaire, Paris, 188 voi. I., p. 183-230. Titlul este: 'fotopia 7t6piexoo<Ta jcdaa<; tat Ttpâ^eiţ x<*t dv8paya8ta<; X<xî JioXânoo? to0 îx^autco dtou MixarjX PoâftoSa, auOâvrn OuyypofSXaxta? TpavavXfia-via<; MoXSafMag, ga>ţ tfju rjuSpau Tfjţ TeXeuTfj? a&xoO Jtapd reoopyâou xoo IlaXauriSri, ypoKpeiaa %aJtoir|0et5a toyxdvoTo; tv xfj abXi tou îx^anipotâ tou Souxo? xfiţ „Oo-xpopiaţ Xopioo %vkţ,Tflaontoiou, 6v ătet 1607, ur|Vi Sexeuppiw, eâş Ta? 15, îv „OcrxpoŞia (Istoria cuprinzând toate faptele, vitejiile şi războaiele prea strălucitului Mihai Vodă, domnul Ţării Româneşti, al Transilvaniei şi al Moldovei, până în ziua morţii sale, scrisă şi versificată de Gheorghe Palamed, când se afla la curtea prea srăluciului duce de Ostrov, domnul Domn Vasile Cneazul, în anul 1607, 15 decembrie, în Ostrov).

Textul a fost tradus în limba româna de O. T a f r a 1 i, Poema lui Gheorghe Palamiăe, în Literatura şi arta română, 1905 (şi extras). Studii, afara de notiţele lui Legrand: G. D e rm Teodorescu, articolul mai sus-citat în Literatura şi arta română, I, 1896 – 97, p. 429-437 şi C. Erbiceanu, ibidem, p. 475 – 487 şi 564 – 577; Andreas Horvâţh, Gorog historids enek Mihâly vajdârol, Budapesta, 1935; D. R u s s o, Studii istorice greco-române. Opere postume, I, 1939, p. 145-l51 Poema lui Gh. Palaţned.

Ştiri privitoare la Mihai Viteazul în Diarium Martini Cruşii, la D. Russo, op. cit.„ p. 15- 156. Pentru cântece populare greceşti despre Mihai Viteazul v. Emile Legrand, Recueil de chansons populaires grecques publie'es et traăuites pour la premiere fois (în CollectitK de monuments pour servir ăl'e'tude de la langue neohellenique, nouvelle serie, nr. 1), şi Teodor B u r a d a, Convorbiri literare, XXV (1891-l892), p. 263 – 264 (nr. 11 şi 12 apărute ca număr jubiliar) şi D. Russo, Stadii istorice greco-romăne, p. 109-l13.

Pentru Mihai Viteazul în folclorul balcanic: Al. Iordan, Mihai Viteazul în folclorul balcanic, în Revista istorică română, V-VI, 1935-l936, p. 361-381.

În literatura ungurească: Andrei Veress, Cântece istorice vechi ungureşti despre, români, în Memoriile Academiei Române, Secţ. Ut., seria III, tom. III, 3, (1925), p. 18-2!„ 5-6 (1935-l936), p. 361-381. Pentru Mihai Viteazul la cronicarii unguri: I o a c h i m Crăciun, Cronicarul Szamoskozy şi însemnările lui privitoare la români, 1566 – 160S, Cluj, 1928. Univ. Regele Ferdinand I Bibi. Inst, de ist. nat., uPentru raporturile lui Mihai Viteazul cu Spania şi despre el în plachetele Occidentului şi la croaţi v. Etttdes roumaines sous Ies auspices de l'Ecole Roumaine en France, I, Trois me'moircs sur Michel le Brave pre'sente's par Al. Ciorănescu, Charles G 611 n e r, Emile Turdeanu, Bucarest, 1938; Al. Ciorănescu, Michel le Brave et la politique espagnole, p. 5-l9; G. G 611 n e r, Quelques plaquettes francaises contemporaines sur Michel le Brave, p. 20 – 40; Emile Turdeanu, Quelques ragusains aupres de Michel le Brave, p. 41- 72. Despre poemul lui Antun Sasin, Razboj cd Turaka (Războiul contra turcilor), p. 71 – 72.

Pentru Mihai Viteazul în literatura italiană: N. Cartojan, O dramă populară italian 3 a lui Giulio Cesare Croce despre Sinan-Paşa şi vitejiile româneşti, extras din Omagiul fraţilor Alexandru şi Ion I. Lăpedatu, Bucureşti, 1936.

Pentru Mihai Viteazul în literatura spaniolă: A. Popesc u-T e 1 e g a, Două drame de Lope de Vega interesână istoria şi literatura românilor, Craiova, Ramuri, 1936.

Cronica lui Baltasar Walter, Brevis et vera descripţio rtrum ab illust. ampliss. et fortis militiae contra patriae suae reiq. pub. christianae hostes duce ac Dn. Dn. Ion Michaele, Moldaviae Transalpinae sive Walachiae Palatino gestarum în eiusdem aula Tervisana fideliicr collecta opera et studio Baldassaris Waltheri, Jun. S. 1599, Gorlicii, Typis Johannis Rhambae. Ea a fost apoi reprodusă în colecţia: Nicolaos Reusner, Rerum memorabilium. Exegeses sive narratiemes historicae, Frankfurt, 1603. Textul latin, însoţit de traducere românească, a fost reprodus la noi de A. Pap iu 11 a r i a n, în Tesaurul de monumente istorice pentru România,! 1862, p. 1-51 şi notele p. 52 —76.

Versiunea românească din compilaţia atribuită lui Constantin Căpitanul Filipescu sau Radu Popescu, Istoriile domnilor Ţării Româneşti, a fost publicată deTreboniu Laurian şi Nicolae Băl ce seu în MagasinUl istoric pentru Dacia, I, 1845, p. 224 —239.

O altă versiune publicată de Stoica Nicolaescu, în Revista pentru istorie, arheologie şi filologie, XI, p. 125-l36.

Pentru cadrul istoric al domniei lui Mihai Viteazul şi pentru Stavrinos şi Tarnowski, vezi N. lor ga, Istoria lui Mihai Viteazul, 2 voi., Bucureşti, 1935, şi P. P. Panaitescu; Mihai Viteazu, Bucureşti, 1936. Studii despre cronicile muntene: N. I o r g a, Analele Acad:-Pom., Mem. secţ. ist., XXI, Bucureşti, 1899.

Memoriul lui Mihai Viteazul descoperit de Angeâo Peruice în arhivele din Florenţa a fost publicat în Arhivio Storico Italiano, 1925 (LXXXIII), p. 249 – 297; o traducere în limba română a dat Aurel Deoel, Luptele lui Mihai Viteazul povestite de el însuşi, Biblioteca poporană a Asociaţiunii, Sibiu, 1926, an. XVI, nr. 137. Despre memoriu, cf. N. I o r g a, O Istorie a lui Mihai Viteazul de el însuşi, ta Analele Acad. Rom., Mem. secţ. ist., s. III, t. V, mem. 9.