Influenţa slavă

Balotă, Anton, La lilterature slavo-rcumaine a l'epcque d'fcticnm le Grand, în RS, I (1958), p. 210-256.

Bogdan, D a m i a n P., „Letopiseţul de la Bistriţa”, la phis vieţile des chrcniques rou-maines. Sa langue, RESEE., VI, no. 3 (1968), p. 499-524.

Bogdan, I o a n, Scrieri alese. Cu o prefaţă de Emil Petrovici. Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de G. Mihăilă. Ed. Acad. R. S. R., 1968.

        — Acelaşi, Die slavische ManassisChronik: Nach der Ausgabe von loan Bogdan. Introduction by Johann Schropfer, Wilhelm Fink Verlag, Miinich, 1966.

B o 1 d u r, A. V., Cronica slavo-moldovenească din cuprinsul letopisei (sic!) ruse Voskre-senshi, în Studii. Revistă de istorie, XVI (1963), nr. 5, p. 1099- 1121.

Chiţi mia, Probleme, p. 13-27: „Ştefan cel Mare, ctitor în domeniul istoriografiei”; p. 29-89: „Cronica lui Ştefan cel Mare”.

Constantinescu, Radu, Nichita din Heraclaea. Comentarii la cele 16 cuvântări ale lui Grigore din Nazianz. Fragmente. Ediţie, traducere şi comentariu de., Bucureşti, 1977 (Direcţia generală a Arhivelor Statului). în mai multe biblioteci ale României şi U. R. S. S. autorul a găsit manuscrise slave scrise pe teritoriul Moldovei (unele chiar de Gavril Uricul) între HI 1- 1448 şi Ţării Româneşti, cu cele 16 cuvântări clasice ale lui Grigore de Nazianz (328-390), însoţite de 233 comentarii şi glose ale eruditului Niketas, episcop al Heracleei (sec. XI), dar traduse din greceşte în slavoneşte (sec. XIV). Acestea cuprind date foarte importante despre civilizaţia antică greacă şi a popoarelor din Orient (Asia). Este prima sursă de pătrundere a clasicismului de tip antic la noi.

I u f u, I., Despre prototipurile literaturii slavo-române din secolul al XV-lea, în Mitropolia Olteniei, XV (1963), nr. 7-8, p. 511 – 535.

        — Acelaşi, Mănăstirea Moldoviţa: Centru cultural important din perioada culturii române în limba slavă-sec. XV-XVIII, în Mitropolia Moldovei şi Sucevei, 30 (1963), – Acelaşi, Manuscrise slave în bibliotecile din Transilvania şi Banat, în RS, VIII (1963), p. 526-529.

Mihăilă, G., Contrib. ist. cult. şi Ut. rcm. vechi. Intre altele cuprinde: despre fraţii Chirii şi Metodiu, lexicografia slavo-română, corespondenţa lui Ştefan cel Mare cu Veneţia.

        — Acelaşi, Ibidem, p. 104- 163 „Istoriografia românească veche. în raport cu istoriografia bizantină şi slavă”. Studiu profund care identifică ştirile cronicarilor români, sec. XV-XVII, în cronicile slave, acestea inspirate (=au traduse) din cele bizantine. —Acelaşi, Ibidem, p. 261 – 306: „Sintagma (pravila) lui Matei Vlastaris şi începuturile lexicografici româneşti (secolele XVXVII)”. Date importante despre Macarie, cronicarul moldovean al lui Petru Rareş şi despre însemnările lui Udrişte Năsturel.

Mircea, I o n-R a d u, „Les vies des rois et archeveques serbes” et leur circulation en Moldavie. Une copie inconnue de 1567ân RESEE, IV (1966), 3 —4, p. 393 – 412. Opera menţionată a fost scrisă de mitropolitul Danilo (1270-l330) şi de continuatorii lui, pe la 1313-l314. Copia, datată 1567, este atribuită cronicarului moldovean Azarie. Titlul copiei „Viaţa şi fiinţa şi istoria faptelor plăcute lui Dumnezeu a prea pioşilor regi ai ţărilor Serbiei şi a altora din jur” (sublin. D. S.)

Panaitescu, P. P., Les chrcniques slaves de Mcldavie au XV-e liecle, în RS, I (1958), p. 146- 168. —Acelaşi, Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan. Ediţie revăzută şi completată de. Ed. Acad. R. P. R., 1959. —Acelaşi, Trăsăturile specifice ale literaturii slavo-române, în RS, IX (1963), p. 267-290.

Simonescu, Dan, Tradiţia istorică şi folclorică în problema, „întemeierii” Moldovei, în Studii de folclor şi literatură. Ed. pentru literatură, Bucureşti, 1967, p. 27-50, analiza letopiseţului slavo-moldovenesc Voskresenski.

Turdeanu, Emil a publicat următoarele studii: La litterature bulgare du XlV-e siecle et sa diffusion dans les pays roumiins, Paris, 1947; Opera patriarhului Eftimie al Tărnavei (1375-l393) în literatura slavo-română, Bucureşti, 1946; Gregoire Camblah: faux argumerits d'une biographie, în Revue des etudes slaves, 22 (1946), p, 46 – 81; corectează pe A. I. Jacimirski, editorul unor mistificări istorice, dovedite anacronice; Les lettres slaves en Moldavie: le moine

Gabriel du monastere de Neamţu (1424- 1447), Ibidem, 27 (1951), p. 267 – 278 (Melanges AndrS Mazon); Les premiers ecrivains religieux en Valachie: l'hegoumene Nicodeme de Tismana et le moine Philothee, în Revue des etudes roumaines, II (1954), p. 114-l44. Caracterul isihast al vieţii şi activităţii lui Nicodim (1365-l406). Titlul de „polieleu” este impropriu, este verba de un „Repertoire d'hymnes religieux”, care a avut largă răspândire în ţările ortodoxe fiind imprimat de Bozidar Vukovic la Veneţia, în 1536. Polieleul lui Filoteu este, deci, prima operă scrisă de un român, tipărită în străinătate. Vezi şi Tit Simedrea, Filctheu monahul de la Cozia, în Mitropolia Olteniei, 1955, jir. 10-l2, p. 526 – 541.

        — Turdeanu Emil, L'activite litteraire en Moldavie ă l'ipoque d'Łtienne le Grand (1457- 1504), în Revue des etudes roumaines, V-VI, (1960), p. 21 – 66 + 2 planşe; acelaşi, L'activite” litteraire en Moldavie de 1504 ă 1552, Ibidem, IX-X (1965), p. 97-l42 + 2 pi.; acelaşi, Un manuscris religios din timpul lui Mircea cel Bătrân, în Fiinţa românească, 7, 1968, p. 57 – 68. Un Hexaimeron slav al lui Ioan Exarhul, datat 23 febr. 1411, scris „în zilele lui Mircea voievod şi ale fiuluisău Mihail voievod”.