Bibliografii

Avram, Mircea, Cartea românească manuscrisă (din Biblioteca „ Astra”), Sibiu, 1970.

Barborică Elena, Onu Liviu, Teodorescu Mirela, Introducere în filologia română. Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1970, ed. a Ii-a, 1978.

Bibliografia selectivă de istoria artei medievale din România publicate între 1945-l978. Supliment la Buletinul monumentelor istorice, XL (1971). Autori: Carmen Laura Dumitrescu, Pa vel Chihaia, Cornelia Pillat, Teodora Voinescu (coordonator).

Chivu Gheorghe, Costinescu Mariana, Bibliografia filologică romă-meiscă. Secolul al XVI-lea. Ed. Academiei R. S. R., Bucureşti, 1974.

Coteanu I., Dănăilă I., Introducere în lingvistica şi filologia românească. Probleme bibliografie. Ed. Academiei R. S. R., Bucureşti, 1970. Exemplificările se referă şi la literatura modernă.

Crăciun Ioachim, Ilieş Aurora, Repertoriul manuscriselor de cronici interne, S'C. XV-XVIII, privind istoria României. Ed. Academiei R. S. R., Bucureşti, 1963. Bibliografie analitică.

Gheţie Ion, Mareş Alexandru, Introducere în filologia românească. Probleme. Mjtode. Interpretări. Ed. enciclopedică români, Bucureşti, 1974. Exemplificările se referă numai la literatura veche.

Moraru Minai, Velculescu Cătălina, Bibliografia analitică a literaturii române vechi, I. Cărţile populare laice, sub redacţia lui I. C. Chiţimia. Ed. Academiei R. S. R., Bucureşti, 1976, partea I, Bucureşti, 1978, partea a Ii-a.

Panaitescu, P. P., Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R. P. R., Ed. Academiei R. P. R., 1959. Vezi recenzia critică a lui I. Iufu, în BOR, 79 (1961), nr. 3-4, p. 393 – 400.

Popa Eleonora, Dănăilă Ion, Bibliografia românească lingvistică (BRL, 20, 1977), în Limba română, XXVII (1978), nr. 4, p. 365 – 369. în mod regulat, revista Limba română, în numerele 4 ale fiecărui an publică bibliografia lingvistică a anului precedent, inclusiv lucrările privitoare la literatura română veche.

Prof. Ruffini, Mărio (Torino), Aspecte ale culturii religioase medievale din România (secolele XIV-XVIII), în Mitropolia Banatului, XXVIII (1978), nr. 7-9, p. 382-405. Bibliografie analitică pentru manuscrisele omiletice şi hagiografice, cu caracter literar. Fragment dintr-o vastă lucrare care este sub tipar (Milano), în limba italiană.

Şerbănescu, N. Mitropoliţii Ungrovlahiei, în BOR, 77 (1959), nr. 7- 10, p. 722 – 826 şi Precizări privind cronologia mitropoliţilor Ungrovlahiei, BOR, 78 (1960), nr. 3 – 4, p. 376 – 380. Viaţa şi opera mitropoliţilor, dintre care unii an fost şi scriitori.

Ştrempel Gabriel, Moisil Florica, Stoianovici L., Catalogul mznuscriselor româneşti (din Biblioteca Academiei R. S. R.), voi. IV, Ed. Academiei R. S. R., 1967, nr. 1062- 1380. Numarele 1062- 1230 (p. 9-331) sunt manuscrisele din fondul M. Gaster. Volumele I, II, III, cu nr. 1-l061 au apărut, respectiv, în anii 1907, 1913, 1931, întocmite de I. Bianu, R. Caracas şi G. Nicolaiasa.

Ştrempel, Gabriel, Catalogul manuscriselor româneşti BAR, 1-l600. Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978.

CONCEPT METODĂ. PROBLEME

C h iţ i m ia, Probleme, p. 447-453: „Metoda de cercetare în domeniul literaturii vechi”; p. 455-463 „Stadiul actual şi perspectivele cercetării în domeniul literaturii române vechi”.

Curticăpeanu, Doina, Orizonturile vieţii în literaUi/ra veche românească. Ed. Minerva, Bucureşti, 1975. Privire de ansamblu asupra unor opere literare româneşti vechi. Autori: Neagoe Basarâb, Miron Costin, Dosoftei, Neculce şi D. Cantemir – în măsura în care ei exprimă păreri asupra aspiraţiilor umane, la nivel local şi universal. Valoarea artistică a opsrelor respective. Bibliografie la p. 187- 193.

Fior eseu, Va sile, Conceptul de literatură veche. Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1968. Carte de teoria literaturii privind pe plan universal evoluţia opiniilor esteticienilor despre literatura generaţiilor trecute.

Panaitescu, P. P. Introducere la istoria culturii româneşti. Ed. ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p. 324 – 351 şi p. 372 (bibliografia): „începuturile culturii feudale în Ţările Române”.

Simonescu, Dan, Probleme actuale cu privire la reconsiderarea cronicilor, în Limbi şi literatură, 5 (1961), p. 139-l54.

Zamfirescu, Dan, Permanenţa patriei. Ed. Eminescu, Bucureşti, 1975, p. 156-lc8: „Originalitatea literaturii române vechi”.

1. TRATATE DE ISTORIA LITERATURII ROMÂNE VECHI.» 2. ANTOLOGII. 3. TRATATE DE ISTORIA LIMBII ROMANE VECHI'

1. Academia R. P. R. Istoria literaturii române. I. Folclorul. Literatura română în perioada feudală (1400-l780). Ed. Academiei R. P. R., Bucureşti, 1964. Ed. a Ii-a, 1970.

Bor o ia nu, C, Curs de istoria literaturii române. Anul I. Partea I. Literatura vrehe. Bucureşti, 1965. Curs multiplicat, ţinut la Inst. pedagogic din Bucureşti, Facultatea de filologie.

        * Tratatele de istoria literaturii şi istoria limbii cuprind în mod firesc, la nivelul genului, şi prezentări monografice ale scriitorilor.

Cioban u, Ştefan, Istoria literaturii române vechi, Bucureşti, 19-l7 (Academia Română, Studii şi cercetări, LXXV). Cuprinde voi. I şi II ale cursurilor universitare litografiate. Volumele III şi IV, cu acelaşi titlu, sunt cursuri (numai litografiate),' ţinute în anii 1940-41, 1941^-42. Sunt preţioase pentru că autorul urmăreşte şi vechile traduceri rcmâneşti ale unor opere literare ruse, în special cronografele. Unele capitole depăşesc epoca studiată în tratatul lui N. Cartojan (de ex., D. Cantemir ş.a.).

Ivaşcu, George, Istoria literaturii române, Bucureşti, 1969, p. 1 – 296 şi p. 541 – 566, bibliografia sistematică.

Lăudat, I. D., Istoria literaturii române vechi, Bucureşti, 1962, partea I; Bucureşti, 1963, partea a Il-a (multiplicări). Partea a IlI-a, tipărită. Istoria literaturii române vechi. Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1968. Cursuri universitare ţinute la Facultatea de filologie din Iaşi.

Piru, AL, Istoria literaturii române de la origini până la 1830. Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1977, p. 5-411: „Epoca veche”. Ediţii anterioare în 1961, 1962, 1970, voi. I „Perioada veche”. Bibliografie sistematică după fiecare capitol.

Şiadbei, Ion, Istoria literaturii române vechi. Ed. Albatros, Bucureşti, 1975. Lucrarea a fost întocmită mult timp înainte de data tipăririi, astfel că în multe probleme nu este la curent cu informaţia.

2. Chiţ im ia, I. C, Simonescu, Dan, Cărţile populare în literatura românească, Bucureşti, 1963, 2 volume. Antologie de texte, unele inedite, cu studii introductive la fiecare text şi un studiu introductiv general.

Mihăi'lâ G., Zamfirescu Dan, Literatura română veche (1402-l647). Intro-ducere, ediţie îngrijită şi note de. Ed. Tineretului, 1969, 2 volume. Antologie şi texte comentate. Fiecare text este precedat de un studiu bine informat şi orientat spre concepţii înnoitoare de a privi literatura noastră veche.

3. Densusianu, Ovid, Istoria lim bii române. Ediţie îngrijită de prof. univ. J. Byck-Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1961, 2 volume. Volumul al II-lea, „Secolul al XVI-lea”. Versiunea franceză redactată în colecţia Densusianu Ovid, Opere, voi. II, p. 371 – 875, 835-879 (note), 972-l038 (indice de Ion Coteama).

Densusianu, Ovid, Opere, III. Limba română în secolul al XVII-lea. Evoluţia estetică a limbii române. Ediţie critică şi comentarii de Valeriu Rusu. Ed. Min erva, Bucureşti, 1977. Pentru literatura veche interesează p. 199 – 306, care se termină cu studiul predicelor luiAntim Ivireanu. Scriitorii studiaţi sunt clasicii literaturii noastre în ordinea următoare: cronicarii moldoveni (exclude pe N. Costin, scriitor „de o erudiţie confuză”), literatura religioasă, cronicarii munteni, cărţile populare şi literatura juridică.

Gheţie, Ion, Baza dialectală a românei literare, Ed. Academiei R. S. R., Bucureşti, 1975.

Mihăilă, G., Dicţionar al limbii române vechi (sfârşitul sec. X-începutul sec. XVI). Ed. enciclopedică română, Bucureşti, 1974. „Dicţionarul” ocupă p. 69- 178. El este însă precedat (p. 8-68) şi urmat (p. 179-220) de studii utile studioşilor literaturii noastre vechi şi de anexe (p. 22 Ir-331), modele de editare a textelor vechislave şi române. Rdsumd (p. 333 – 346, ir., rusă).

Acad. R o s e 11 i, Al., Istoria limbii române de la origini până în secolul al XVII-lea, Ed. pentru literatură, Bucureşti, 1968, p. 465-584: „Secolul al XVI-lea”; p. 585-701 cuprind 32 articole şi discuţii-uneori polemice-privitoare la textele vechi şi limba lor. Ed. a Ii-a, 1978.

Rosetti Al., Cazacu B., Liviu Onu, Istoria limbii române literare. Voi. I. De la origini ptnă la începutul secolului al XlX-lea, Ediţia a doua, revăzută şi adăugită. Ed. Minerva, Bucureşti, 1971, p. 19 – 438. Studii ample, antologie de texte reprezentative comentate. Indicaţii bibliografice generale (p. 9- 11) şi altele exhaustive după fiecare prezentare monografică. Operă fundamentală pentru studiul artei literare a scriitorilor noştri.

SINTEZE

Barbu, Eugen, Caietele Principelui. Jurnalul unor romane. Ed. Eminescu, Bucureşti,

1973, vpl. al 2-lea, p, 266 – 313: „Mijloacele literaturii”. Subliniază meritele literare ale stilului vremii lui Miron Costin, Dosoftei, Antim Ivireanul, cronicarilor moldoveni în limba slavă. Gr. Ureche, Miron Costin, Ga vrii Protul, Neagoe Basarab (învăţături), Foletul novei; ibidem,

1974, voi. al 4-lea, p. 88-l00: Moxa, Cronica Buzeştilor. J alte opere ale lui Miron Costin, Nicolae Costin.

Duţu, Alexandru, Coordonate ale culturii româneşti în secolul XVIII (1700- 1821). Studii şi texte. Ed. pentru literatură, Bucureşti, 1968.

        — Duţu, Alexandru, Les livres de sagesse dans la culture roumaine. Introduction a l'histoire des mentalites sud-est europeennes, Bucarest, 1971. Acelaşi, Cărţile de înţelepciune în cultura română. Ed. Acad. R. S. România, Bucureşti, 1972. Bibliografie (p. 163- 165).

        — Duţu, Alexandru, Sinteză şi originalitate în cultura romană. Ed. enciclopedică română, Bucureşti, 1972.

        — Acelaşi, Cultura română în civilizaţia europeană modernă. Ed. Minerva, Bucureşti, 1978.

        — Duţu, Alexandru, Romanian humanists and european culture, a contribution to comparative cultural history. Editura Academiei, Bucureşti, 1978 (Colecţia „Biblioteca historica Romaniae”).

Gâldi, Ladislau, Introducere în istoria versului românesc. Bucureşti, 1971. Paginile 65- 112 se referă la texte literare vechi; p. 397-402, notele bibliografice respective, Gheţie, Ion, începuturile scrisului în limba română. Ed, Acad. R. S. România, 1974. Contribuţii filologice cu privire la textele secolului al XVI-lea.

Gheţie Ion, M a r e ş Al., Graiurile dacoromâne în secolul al XVI-lea. Ed, Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1974. Bibliografie, p. 9-26. Autorii urmăresc tradiţia literară (- scrisă) a „dialectelor” limbii noastre vechi. Interpretări noi, favorabile graiului din regiunea Banatului şi Hunedoarei. Pag. 9-26, bibliografie sistematică.

Ivănescu, Gh., Problemele capitale ale vechii române literare. Iaşi, 1947. Negriei, Expresivitatea, p. 44 – 66: „Poeme din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea”. Versurile lui Dosoftei, Miron Costin şi aşa-numitele „cronici rimate”.

Onu, Liviu, Critica textuală şi editarea literaturii române vechi, cu aplicaţii la cro' nicarii Moldovei. Ed, Minerva, Bucureşti, 1973.

Panaitescu, P. P., începuturile şi biruinţa scrisului în limba română. Ed. Acad. R. P. R, Bucureşti, 1965. începuturile sunt din sec. al XV-lea şi biruinţa se termină în sec. al XVII-lea, odată cu „sfârşitul slavonismului cultural în ţările române”.

Rotar u. Ion, Valori expresive. Prima încercare reuşită de a integra operele cronicarilor în evoluţia prozei literare româneşti.

Stănescu, Eugen, Valoarea istorică şi literară a cronicilor muntene, în Gregorian, Cron. munt., p. V-CXXVI.

Ursu, G. G., Memorialistica în opera cronicarilor. Ed. Minerva, Bucureşti, 1972. Bibliografie, p. 265-270. R6sume, p. 271-275.

ORIENTUL BIZANTIN ŞI NEOGRECESC ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ.

Bar nea I., Nicolescu Corina, Iliescu Octavian, Cultura bizantină în România. La culture byzantine en Roumanie. Bucureşti, 1971 (Comitetul de Stat pentru cultură şi artă). Studii introductive. Catalog de expoziţie, descriptiv, pentru 470 exponate. Numeroase ilustraţii. Bibliografie (p. 201-221).

Camariano-Cioran, Ariadna, Academiile domneşti din Bucureşti şi Iaşi. Acad. R. S. România, Bucureşti, 1971. Versiunea franceză a aceleiaşi lucrări a apărut mult mai dezvoltată: Les academies princieres de Bucarest et de Iassy et Iturs professeurs. Institute for Balkans studies, 1974.

XIVe Congres internaţional des etudes byzantines Bucarest 6-l2 Septembre 1971. Rapports IV. în special I. R. Mirt ea, Relations litte'raires entre Byzance et hs Pays Rcumains. Editions de l'Academie de la Rtp. Soc. de Roumanie. Cinci comunicări pe tema „Byzance et la Itoumanie”.

D im ar as, C. Th., Isteria literaturii neogreceşti. în româneşte c'e Mihai Vasiliu. E'J. pentru literatură universală, 1968.

E 1 i a n, Al., Les rapports byzantinc-roumains. Phases principalei et traits caracteristiques, jn Byzantinoslavica, IX, 1958, 2, p. 212-225.

        — Acelaşi, Byzance et les Roumains a la fin du Moyen-Age, în The Proceedings OF THE XIIIth International Congress oj Byzantine Studies,Oxford, 1967, p. 195-203.

Gillou, A n d r 6, La civilisation byzantine. Arthaud, Paris, 1974. (Les grandescivi-lisations. Collection dirigee par Raymond Bloch). în special, cap. VI „La culture”, p. 317 – 397.

K n 6 s, B 6 r g e, L'histoire de la litte'rature neogrecque. La periede jusqu'en 1821. Stockholm, 1962 (Acta Universitatis Upsaliensis. Studia graeca upsaliensia I).

Kordatos, Janis, Histoire de la litte'rature neo-grecque de 1453 ă 1961. Pr6face de Costas Varnalis. Athenes, 1961.

Nicolae Iorga, Bizanţ după Bizanţ. Ed. enciclopedică română, Bucureşti, 1972. Traducerea cărţii Byzance apres Byzance, de Liliana Iorga-Pippidi. Bine informată este şi. Postfaţa” lui Virgil Cândea (p. 253-272).

Papacostea, V., Originele învăţământului superior în Ţara Românească, în Studii, XIV, 1961, nr. 5, p. 1139-l167.

Simonescu, Dan, Le livre grec imprimi en Roumanie (1642-l830), în culegerea Symposium l'epcque phanariote 21 – 250ctobre 1970. Institute for Balkan Studies, Thessaloniki, 1974, p. 127- 134.

Cleobule, Tsourkas, Les ddbuts de l'enseignemenlphilcsophique et de la libre pense e dans les Balkans. La vie et l'oeuvre de The'opkile [Corydale'e (1570-l646). Deuxicme eVlilion. Institute for Balkan Studies, Thessalonique, 1967. Coridaleu, profesor la Academia Patriarhiei ecumenice din Constantinopol (între 1622- 1636), a dirijat indirect renaşterea culturei greceşti şi în ţările române.

Zamfârescu, Dan, Probleme interesând istoria literaturii remăne în dezbaterea celtti de al XlV-lea Congres internaţional de studii bizantine, în Ateneu, VIII (Bacău, oct. 1971), p. 7.