Bibliografie

Pentru cadrul istoric al chestiunilor tratate aici: C. C. G i u r e s c u, Istoria românilor, voi. I, Bucureşti, 193.', şi N. I o r g a, Istoria românilor, voi. III: Ctitorii, Bucureşti, 1937; N. I o r g a, Histoire des Etats balkaniques ă l'epoque moderne, Bucureşti, 1914, în special p. 1 – 58. Pentru cultura slavonă ct. şi I. Bogdan, Cultura veche română, Bucureşti, 1898 (cu bibliografie), şi Ilie Bărbulescu, Curentele literare la români în perioada slavo-nismului cultural, Bucureşti, 1928; A. Procopovici, Introducere în studiul literaturii

1 Buletinul Gcmisiunii monumentelor istorice, 1913, p. 130.

        * Aprecierea autorului este aici vădit eronată. Că mănăstirile au fost, în veacurile evului de mijloc, adesea, singurele lăcaşuri de cultură este perfect adevărat. Dar a afirma că de pe urma acestor fenomene culturale durate în mănăstiri s-a imprimat sufletului românesc o puternică undă de religiozitate este o prea puternică exagerare, contrazisă de realitate. De fapt, cum se ştie, cultura română are un profund caracter laic, iar sufletul românesc, înţeles ca spiritualitate şi mentalitate, prezintă —cum au demonstrat-o filosofi ai culturii români de orientare raţionalistă – o notă de ireligiozitate acuzată. Sufletului românesc, nici în perioada la care se referă N. Cartojan, nici în devenirea sa, nu-i este caracteristic misticismul de care se vorbeşte aici. (N. red.) vechi, Cernăuţi, 1922. Documentele privitoare la legăturile ţărilor noastre cu Muntele Athos au fost publicate de: Grigore Nandriş, Documente româneşti în limba slavă din mănăstirile Muntelui Athos, 1372-l658, publicate după fotografiile şi notele lui Gabriel Millet, Bucureşti, Fundaţia Regele Carol II, 1937. Raporturile au fost studiate de d. N. I o r g a, Muntele Athos în legătură cu ţările noastre, extras din Analele Acad. Rom., Mem. secţ. ist., Seria III, tom. XXXVI (1913), şi în alte memorii academice, pentru care vezi bibliografia dată de noi în Cărţile populare în literatura românească, II, 1938, p. 12. Pentru detalii vezi şi G. C i o r a n, Xjcecreig twv Pounavi/âo x^pSv nexâ xoD „A6co xai 8f| tiSv noofflv KouxXounoocriou, Aa6pa<; Aoxeiapâoo /al 'A-yiou IlaoTS? ef||iovog fxc5v Poaaffio, Atena, 1938.

Actul de danie al lui Vladislav pentru mănăstirea Tismana, la Al. Ş t e f u 1 e s c u. Mănăstirea Tismana, şi la P. P. P a n a i t e s c u, Doc. Ţării Româneşti, Bucureşti, 1938, p. 35-38.

Biblioteci de mănăstiri. O listă a cataloagelor de biblioteci din mănăstirile româneşti la N. Cartojan, Cărţile populare în literatura românească, II, p. 21, priveşte mai mult manuscriptele româneşti. Manuscrisele slavoneşti din bibliotecile româneşti au fost descrise de A. Iacimirskij, OiaBflHCKH H PycCKHH PvkoiihCh PyMbiHCKHX3 EH6jlK>TeKl>, S. Petersburg, 1905. Manuscriptele din Biblioteca Academiei Române au fost inventariate de Iuliu Tuducescu într-un inventar păstrat la Academie în secţia manuscriptelor. Damian P. Bogdan, Pomelnicul mănăstirii Bistriţa, Fundaţii, 1941; Despre manuscrisele slave din Biblioteca Academiei Române, extras din Arhiva românească, tom. IV, 1940; acelaşi Despre daniile româneşti la Athos, Bucureşti, 1941.

Un studiu asupra lor a dat Ecaterina Şt. Pi scupescu, Literatura slavă din principatele române în veacul al XV-lea, Bucureşti, 1939. Vezi însă şi recenzia d-lui P. P. Pana-i te seu, în Revista istorică română, IX (1939), p. 327-335. Despre manuscriptele slavoneşti de pravile: I. Peretz, Istoria dreptului român, Bucureşti, voi. II, p. 185 – 278. Pomelnicul de la mănăstirea Bistriţa a fost publicat şi studiat de I. M i n e a, în Cercetări istorice, V-VII (1929-l931), Iaşi, 1932, p. 344-348, şi VIII-IX (1932-l933), Iaşi, 1933, p. 30-88, într-o tălmăcire românească din 1750, după o copie trimisă de Academia Română mănăstirei Bistriţa. Fragmente din textul slavonesc a dat Miletic şi Agur a,ET>Jn>JKKH OTb eflHO Hayţmo m>Ty-Baabe «b PoMiHM, în coopHMKb HapoflHH iMOTBopeHHH, IX, p. 172- 173; St. Nicolaescn, în Documente slavo-române, Bucureşti, 1905, p. 87. O ediţie critică pregăteşte Damian P. Bogdan.

Şcoli. N. I o r g a, Istoria învăţământului românesc, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1928, p. 5-l8. Pentru dicţionare; G h. Creţu, Dicţionarul lui Mardarie Cozianul, editat de Academia Română, Bucureşti, 1900; Şt. C i o b a n u, GiaBHHO-pyMbiHCKHft CJiOBapb 6H6jraoTeicn o6meCTBa MoCKOBCicaro hctophh h ape. B. PoccaaCKHXb, nr. 240, Varşovia, 1914.

Miniaturi. I. Bogdan, Manuscripte slavo-române în Chiev, Convorbiri literare, XXV (1891), p. 503 – 511; I. Bogdan, Câteva manuscripte slavo-române din Biblioteca Imperială din Viena, în Analele Academiei Române, s. II, ist., tom. XI (1888-89); I. B o g d a n, Evangheliile de la Homor şi Voroneţ, facsimile şi frontispicii din evangheliare slavone de la Neamţu, în albumul editat de Comisia monumentelor istorice după fotografii luate de S t e 1 i a a Petrescu, Odoarele de la Neamţu şi Secu, Buc, 1912; Ion B i a n u, Documente de artă românească din manuscripte vechi, fasc. I. Evanghelia slavo-greacă scrisă în Mânăstirea Neamţului din Moldova de Gavriil Monahul la 1429, Bucureşti, 1922; C. K a r a d j a, Notiţă despre unele miniaturi înjăţişând pe Matei-vodă Basarab şi pe Doamna Elena, în Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, 1926, p. 54-57; Magdalena Iorga, Iniţiale, litere ornate, chenare şi înflorituri din documentele munten e şi moldovene din veacul al XVII-lea şi al XVIII-lea, Craiova, 1928; N. I o r g a, Miniaturi româneşti în secolul al XVII-lea, în Buletinul comisiunii monumentelor istorice, Bucureşti, 1931, p. 145- 153; acelaşi, LeS arts mineurs'en Roumanie, III, Miniatures, Bucureşti, 1934; S. der Nersessian, Une nouvelle riplique slavone du Paris, gr. 74 et Ies manuscrits d'Athanase Krimcovici, în Me'langes, N. lorga, Paris, 1933; E m. Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre români şi jugoslavi, în Cercetări literare, III, 1939, p. 192-206, Bucureşti, 1939; Victor Brătulescu, Miniaturi şi manuscrise din Muzeul de artă religioasă, Bucureşti, 1939, cu o introducere generală, descrierea manuscriselor şi 71 de planşe colorate; Marcu Beza, Urme româneşti în răsăritul ortodox, ediţia a Ii-a mărită 24-29, Bucureşti, 1937, p. 6-7, 10, 14-l5, 16, 18-l9, 22-23, 32-33, 36-37, 46-47, 48, 49, 56, 57, 65, 66, 84, 102- 103, 108-l10, 130- 131, 135, 137, 138- 139, 150- 151, 163, 190- 191. Informaţiuni interesante se mai găsesc în A. I a c i m i r s k i j, opera citată mai sus, şi la M i 1 e t i 6 şi A g u r a, în C6ophhkt> 3a HapoflHH yMOTBopeHHa din Sofia, 1893, voi. IX; Şt. Berechet, Comori slavo-române rispândite, publicat în Biserica ortodoxă română, seria II, voi. XL f 1922), p. 618 – 628.

Ţesături. O. T a f r a 1 i, Le trişor byzantin et roumain du Monastere de Poutna, Paris, 1925; N. Iorga, Histoire de l'art roumain ancien; N. Iorga, Les arts mineurs en Roumanie, II, Les tissus, 1936; I. D. Ştefănescu, Un chef d'oeuvre de l'art roumain: le voile de' calice brode du monastere de Vatra Moldaviţei, în L'art byzantin chez les Slaves des Balkans (Milanges Ouspensky, Orient et Byzance), IV, Paris, Geuthnen 1930, p. 303 – 309; O. Taf-r a 1 i, Le monastere Suceviţa et son tresar, în Melanges Charles Diehl, II, p. 213 şi urm.; Emil Turdeanu, La broderie religieuse en Roumanie. Les epitaphioi moldaves aux XV et XVI siecles, în Cercetări literare, IV, 1940, p. 164 – 214; acelaşi. La broderie religieuse en Roumanie, Les itoles des XVe et XVI siecles, în Bulet. Instit. român din Sofia, I, 1941, p. 5-62.

Pictura religioasă. N. Iorga et G. B a 1 ş, Histoire de l'art roumain ancien, Paris, Boccard, 1922; a c el aş i, Portretele domnitorilor români, Sibiu, 1930; Şt. M e t e ş, Zugravii bisericilor române, în Anuarul comisiunii monumentelor istorice, Secţiunea pentru Transilvania, 1926-l928, Cluj, 1929, p. 1-l68; P. Henry, De Voriginalite des peintures bucdviniennes dans Vapplication des principes byzantins, în Byzantion, I, 1924, p. 292 – 303; I. D. Ştefănescu, L'evolution de la peinture religieuse en Bucovine et en Moldavie depuis les origines jusqu'au XlX-e siecle, Paris (cu 96 planşe), Geuthner, 1928; acelaşi, La peinture religieuse en Valachie et en Transylvanie depuis les origines jusqu'au XlX-e siecle, Paris, 1930- 1932, 2 voi.

Despre erminii. V. G r e c u, Cărţi de pictură bisericească bizantină; introducere şi ediţie critică a versiunilor româneşti, Cernăuţi, 1936; acelaşi, Darstellungen altheidnischer Denker und Schriftsteller în der Kirchenmalerei des Morgenlandes, în Bulletin de la section historique d* V Acadimie Roumaine, tome XI, 1924.