Orientale (I)

Eu sunt nefericitul din ariile arabe-

Odat-aveam palate și bande musulmane 

Și-aveam la căpătâiu-mi în somn un cor de roabe 

Cu sânurile goale, cu ochii de satane... 

În vis îmi stau de pază cântările lor slabe 

Când umbrele din iaduri au fulgere-n turbane  

Scrâșnind ca zomzomimii blestemele-n silabe  

Se repezeau cu torții izbite-n iatagane... 

Aveam chiulaf de smirnă, eram frumos și tare, 

În Meca de-al meu nume știa și Mohamet  

Dar prea-mi plăcură multe strânsori istovitoare. 

Azi sunt ca scos din groapă, dar des, întretăiet, 

Suflarea pătimașă de guri dogoritoare 

O simt și-acum pe barbă, pe trapu-mi de schelet.

Publicată în „Carmen”, I, nr. 2, 20 iulie 1898.

Share on Twitter Share on Facebook