Tristețea Lenorei

(sonet dublu)

Pe sub portale-ți stau în pază 
Cavași ¹  cu bărbile-argentine  
Răsar bătrânii să te vază 
Trecând ca visul pe ruine...

Supuși sau suflete haine 
Sub ochii tăi îngenunchează  
Ah, ochii tăi ce smulg suspine 
Și ard ca soarele-n amiază!... 

Tu ai palate ce sfidează 
Splendoarea calmă-a lunei pline  
O, cea mai albă din regine, 
Ce jale grea le populează? 

În nopțile de mai senine 
E-atât de blândă-a lunei rază, 
Și totuși firea plânge-n sine 
Și trandafirii lăcrămează...

Cu mine-a fost destinul darnic: 
Un cer de-a pururea senin  
Hebè [2] , scânteietor paharnic, 

Mi-a-ntins o cupă de rubin; 
Dar cupa spumegă zadarnic 
Când n-am în cinstea cui să-nchin! 
....................... 

Cu lacrămi sufletu-mi să-adapă 
Privindu-i lespedea-n bujor... 
Vezi tu o cruce lângă apă? 

Acolo zace Leonor, 
Și florile-au venit la groapă 
Să plângă pe o soră-a lor...

Note