3.

Ceva mai tîrziu, în vreme ce împăratul dormea liniştit alături de împărăteasă, la vremea străjii mijlocii a nopţii, Diogenes s-a ridicat şi, ascunzînd la subsuoară un pumnal, a ajuns pînă în pragul cortul lui împărătesc, unde s-a oprit. Căci atunci cînd dormea împăratul, nici porţile nu erau închise şi nici garda nu veghea afara. Astfel se înfăţişa împăratul. Nikephoros a fost însă oprit din ceea ce vroia să facă de puterea divină. Văzînd-o pe tînăra slujitoare care făcea vînt majestăţilor lor, alungând ţînţarii, „a fost cuprins dintr-odată de un tremur, în vreme ce obrajii i s-au acoperit de paloare", după cum zice poetul, şi a amînat crima pe mai tîrziu.