1

Împăratul, aflînd şi de ocuparea Laodiceei de către Tancred, i-a trimis lui Bohemond o scrisoare cu următorul cuprins ²²⁸ : „Cunoşti jurămîntul şi făgăduielile pe care nu numai tu, ci şi ceilalţi, le-aţi făcut imperiului romeilor. Dar, acum tu, cel dintîi, ţi-ai călcat jurămîntul, păstrînd Antiohia şi luînd în stăpînirea ta mai multe locuri întărite, între care chiar şi Laodiceea. Părăseşte, aşadar, oraşul Antiohia şi toate celelalte cetăţi; fă aşa cum este drept şi ai grijă să nu ridici asupra ta alte războaie şi lupte. Acum Bohemond, citind scrisoarea împăratului, nu a mai putut să se apere printr-o minciună, ca de obicei, căci cele săvîrşite trădau limpede realitatea, astfel că s-a prefăcut că recunoaşte adevărul celor scrise; totuşi, i-a explicat că făptuise acestea din pricina împăratului, scriindu-i astfel ²²⁹ : „Nu sînt eu vinovat de acestea, ci tu. Căci ne-ai făgăduit să vii în urma noastra cu o armată puternică şi nu ai vrut să-ţi ţii făgăduinţa. Noi, ajungînd la Antiohia, unde timp de trei luni am îndurat atîtea ²³⁰ , am luptat cu disperare şi împotriva duşmanilor şi împotriva unei foamete cum nu-şi poate închipui o minte omenească, astfel că cei mai mulţi dintre noi au trebuit să mănînce chiar şi cărnurile de la care eram opriţi de lege ²³¹ . Pe cînd noi ne străduiam din toate puterile, cel ce ne fusese dat ca să ne ajute, preacredinciosul slujitor al puterii tale, Tatikios, a plecat, părăsindu-ne astfel în mijlocul primejdiilor. Dar noi am cucerit cetatea, deşi nimeni nu mai spera, şi am pus pe fugă chiar şi trupele venite din Chorassan în ajutorul antiohienilor. Atunci, cum ar fi drept să renunţăm atît de uşor la ceea ce am cîştigat cu sudoarea şi suferinţele noastre?”