1

Acestea s-au petrecut la Antiohia pînă acum; împăratul avea dorinţa vie să le vină el însuşi în ajutor celţilor, dar, în ciuda dorinţei sale, era oprit din pricina jafului şi pustiirii complete a cetăţilor şi a ţinuturilor de coastă. Pe cînd Tzachas ocupa Smirna ca pe proprietatea sa, cel numit Tangripermes ¹⁷⁸ , stapînea aproape de mare cetatea Efesului, unde fusese odinioară înălţat un sanctuar pentru cinstirea apostolului Ioan Teologul. În acelaşi chip şi alţi satrapi ocupau alte cetăţi, se purtau cu creştinii ca şi cum ar fi fost sclavi cumpăraţi cu bani şi jefuiau tot; mai mult, ocupaseră ţinutul pînă la insulele Chios, Rodos şi altele, pregătindu-şi acolo corăbiile lor de piraterie. De aceea, împăratul a socotit potrivit ca, mai înainte de a se îngriji de coasta mării şi de Tzachas, să lase pe uscat destule trupe, sprijinite, şi de o flotă numeroasă, care să-i folosească mai tîrziu să împiedice expediţiile barbarilor şi să le învingă; după ce avea să facă astfel, împreună cu restul armatei urma să pornească pe drumul ce ducea la Antiohia, luptînd cît de bine va putea împotriva barbarilor pe care îi va întîlni.